Este perioada din istoria Americii cea mai plina de scandaluri, legende urbane, crime, petreceri desantate, prohibitie si povesti cu gangsteri, razbunari, amantlacuri. Anii interbelici de peste Ocean fascineaza dintotdeauna. Scriitori, regizori, actori construiesc mereu noi povesti despre cele mai surprinzatoare si charismatice personaje ale acelei perioade: de la staruri de Hollywood, la moguli media si artisti, pana la gangsterii care au devenit simboluri mondiale ale aventurii, curajului inconstient si razbunarilor sangeroase. Toti am auzit de Al Capone, Bugsy, John Dillinger sau Lucky Luciano, dar nu multa lume stie ca istoria mafiota a prohibitiei americane este populata si de... romani!
Femeia in rosu, Ana din Comlosul Mare – tradatoarea lui John Dillinger
Pe 22 iulie 1934, FBI-ul il executa, la iesirea din cinematograful Biograph, pe John Dillinger, unul din cei mai temuti gangsteri din Chicago. E impuscat cu trei focuri de arma, iar imaginea cu el zacand fara suflare pe caldaramul din fata salii de cinema face inconjurul lumii.
Mai multe despre gangsterii de origine romana din America interbelica, pe www.eroiiromanieichic.ro
In scurt timp apar si povestile legate de sfarsitul mafiotului. De unde stia FBI-ul ca John va fi la Biograph? Si cum au aflat politistii ca la cinema va fi adevaratul John si nu una dintre numeroasele lui sosii? Ana e vinovata! Femeia in rochie rosie, care l-a insotit pe mafiot la locul crimei si l-a aruncat pe John in mainile FBI-ului era Ana Cumpanas. O romanca din Comlosul Mare, ajunsa madame cu bordel in America, o femeie superba, puternica, ambitioasa si foarte bogata.
De ce l-a turnat Ana FBI-ului? Aceasta este o intrebare care inca mai macina mintile iubitorilor de povesti interbelice extraordinare.
Intoarsa in tara, romanca a declarat unui ziar american ca l-a tradat pe John pentru bani. Dar cunoscutii „femeii in rosu” (purta rochia rosie exact in ziua executiei lui Dillinger, acesta fiind semnul pe care Ana l-a dat FBI-ului ca cel de langa ea e John si nu o sosie de-a gangsterului) stiau ca Ana n-avea nevoie de bani. Era una dintre cele mai influente femei din Chicago, avea o retea de prostitutie foarte profitabila si un bordel unde veneau toti interlopii perioadei. Era protejata lui Al Capone si ultimul lucru care ar fi putut s-o faca sa colaboreze cu FBI-ul ar fi fost „o mana de craitari”.
Amatorii de intrigi romantioase speculeaza ca Ana era foarte geloasa pe Dillinger si ca a fost de fapt o tradare pasionala. Se pare ca in lunile de dinainte de impuscarea lui John, Ana s‑ar fi indragostit de clientul ei, care nu o pretuia indeajuns.
Se spune chiar ca fiul ei ramas in America, Steve, nu era copilul lui Ciolac, sotul care a urmat-o in aventura emigrarii in 1914, ci al lui John Dillinger.
In 1936, Ana Cumpanas este expulzata din America si revine in tara, la Timisoara, cu o avere frumusica. Aici se indragosteste de un barbat mult mai tanar care o paraseste dupa ce-i toaca toti banii.
Toata viata ei s-a temut de razbunarea gastii lui Dillinger. Si se pare ca de mana mafiotilor si-a gasit si sfarsitul. Pe 25 aprilie 1947, „femeia in rosu” a fost gasita moarta, cu o andrea infipta in cap. Cea mai bogata romanca din Chicago, prietena lui Dillinger si a lui Al Capone, a fost ingropata la cimitirul saracilor.
Banda lui Scarface
Alphonse Gabriel Capone s-a nascut in 1899, in familia unui frizer si a unei croitorese, originari din sudul Italiei.
In 1921, Capone a intrat in banda numita Chicago Outfit si, de-a lungul epocii prohibitiei, prezenta sa la Chicago a aruncat orasul in rafuieli, lupte de strada si violente pe care nu le mai cunoscuse pana atunci.
Putina lume stie insa ca in banda lui Capone au fost mai multi romani din Ardeal. Intr-o monografie a comunei Cartisoara, judetul Sibiu, Traian Candulet povestea ca unii din cei mai importanti romani din banda gangsterului din Chicago au fost: Filimon Folea, Ieronim Budac si Ioan Blendea. Toti au lucrat pentru Al Capone, producand si facand contrabanda cu alcool. Blendea povestea ca ascundea bautura in copertile unei Biblii, pe care o cara cu el, ca sa nu fie prins de politie.
Vedeta romanilor din gasca lui Capone a fost insa Ieronim Budac, care a fost si unul dintre soferii de incredere ai sefului Al.Ieronim a fost mereu un aventurier, intrand de mic in banda faimosului haiduc Andrei Budac, cu care a cutreierat muntii, pana la plecarea in America, in 1918.
L-a cunoscut pe Capone cand acesta a venit sa deguste niste tuica facuta de roman si, incet-incet, i-a castigat increderea gangsterului si a devenit chiar unul din soferii lui, carand whiskey cu camionul pentru reteaua lui Scarface.
Ieronim a fost arestat de mai multe ori, iar pana la urma s-a intors in tara, de unde, se pare, in perioada detentiei lui Capone, a tinut si o corespondenta cu fostul lui boss.Chiar inainte de al Doilea Razboi Mondial, Ieronim a fost ales primar liberal in Cartisoara, iar dupa venirea comunistilor, toata averea lui a fost confiscata.
The Kid, avocatul gangsterilor
Avocatul celebrului gangster Al Capone, Hiram Z. Mendow, a fost si el fiul unui imigrant roman. A practicat avocatura pana la 100 de ani si a mai avut clienti si alti gangsteri cunoscuti in anii ‘30. A mers pentru prima data la munca la varsta de sase ani, fiind vanzator de ziare si lustragiu. Mai tarziu, s-a angajat la un ziar si a scris o carte in timpul Prohibitiei, intitulata „Cum sa faci vin acasa”.
Toata viata l-au urmarit speculatiile despre legaturile sale cu clanurile de gangsteri, mai ales cu Al Capone (care il numea pe avocatul sau, cu duiosie, The Kid), si Mendow a replicat mereu: „Gangsterii au avut intotdeauna nevoie de ajutorul meu. Niciodata n-am avut eu nevoie de ajutorul lor, asa ca nici n-aveam de ce sa-l cer si sa ma incurc cu ei”.
Mama-contrabandista a actorului de Oscar Jack Gilford
Jack Gilford, actorul care a castigat un Oscar pentru rol secundar in 1973 pentru filmul „Save the Tiger”, a avut o copilarie grea si plina de aventuri. S-a nascut intr-o familie saraca de emigranti romani si a ramas la o varsta frageda fara tata. Dar mama lui, Sofia, a fost o femeie puternica si intreprinzatoare, iar in anii ‘30 a devenit una dintre importantele contrabandiste cu alcool din New York.
Barry Gifford este unul dintre cei mai prolifici scriitori americani contemporani. Este, de asemenea, si unul din cei mai cunoscuti scenaristi de la Hollywood, fiind colaboratorul favorit al lui David Lynch (au facut impreuna filmele „Wild at Heart” si „Lost Highway”).
Barry Gifford s-a nascut intr-o camera de hotel in Chicago, in 1946, unde tatal sau, gangster roman din clanul celebrului „Bugsy” Siegel, se ascundea de politie. In 2003, Gifford a venit in Romania, in cautarea originilor familiei sale si, impreuna cu regizorul si scenaristul Lucian Georgescu, au plecat intr-un road trip prin Bucovina. Aceasta calatorie a devenit punctul de plecare al filmului „Tatal fantoma”, primul lungmetraj al lui Georgescu, un film cu Marcel Iures (in primul sau rol comic de prim-plan), Mariana Mihut si Victor Rebengiuc (impreuna din nou in acelasi film, dupa 30 de ani), care ruleaza in cinematografele din tara incepand cu 2 martie.