Numărul de copii pe care îi are o femeie ar putea avea o legătură cu ritmul în care organismul său îmbătrânește, sugerează un amplu studiu realizat în Finlanda.
Potrivit publicației VICE, femeile fără copii, dar și cele care au avut un număr mare de copii au prezentat semne de îmbătrânire biologică mai accelerată și un risc mai mare de mortalitate decât femeile care au avut, în medie, doi sau trei copii. Cercetătorii avertizează însă că rezultatele arată o asociere la nivelul populației și nu demonstrează că numărul de copii determină direct durata vieții.
Aproape 15.000 de femei au fost incluse în cercetare
Studiul s-a bazat pe date provenite din Finnish Twin Cohort și a inclus 14.836 de femei. În cazul unui subgrup format din 1.054 de participante, cercetătorii au analizat și markeri de metilare a ADN-ului utilizați pentru estimarea îmbătrânirii biologice.
Cele mai reduse niveluri ale îmbătrânirii biologice și cel mai mic risc de mortalitate au fost observate în rândul femeilor care aveau un număr considerat „mediu” de copii, aproximativ doi sau trei, și ale căror sarcini avuseseră loc, în general, între 24 și 38 de ani.
La polul opus, femeile din grupul cu cele mai multe nașteri, care aveau în medie 6,8 copii, au prezentat rezultate mai puțin favorabile în modelele analizate de cercetători.
Surprinzător, un fenomen asemănător a fost observat și în cazul femeilor care nu avuseseră deloc copii.
Nașterea la vârste tinere, asociată inițial cu îmbătrânirea accelerată
Cercetătorii au observat inițial și o asociere între nașterea copiilor la vârste mai mici și o îmbătrânire biologică mai rapidă.
Legătura a devenit însă mai slabă după ce oamenii de știință au luat în calcul alți factori care ar putea influența sănătatea și longevitatea, precum indicele de masă corporală și consumul de alcool.
Este unul dintre motivele pentru care rezultatele nu pot fi interpretate simplist drept dovadă că o anumită vârstă sau un anumit număr de sarcini prelungește ori scurtează viața.
De ce un număr mare de sarcini ar putea avea un asemenea efect
Una dintre posibilele explicații vine din biologia evoluționistă și pornește de la ideea că organismul dispune de resurse limitate.
„Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, precum timpul și energia. Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este retrasă din mecanismele de întreținere și reparare ale organismului, ceea ce ar putea reduce durata vieții”, a explicat biologul Mikaela Hukkanen, de la Universitatea din Helsinki.
Cu alte cuvinte, investiția biologică foarte mare în reproducere ar putea concura, cel puțin teoretic, cu energia necesară organismului pentru întreținerea și repararea țesuturilor pe termen lung.
De ce și femeile fără copii au prezentat rezultate mai slabe
Mai greu de explicat este faptul că și femeile care nu au avut copii au prezentat, în cadrul cercetării, rezultate mai puțin favorabile.
Autorii spun că aici ar putea interveni factori pe care studiul nu i-a putut măsura complet. De exemplu, anumite probleme de sănătate preexistente ar putea influența atât posibilitatea unei femei de a avea copii, cât și procesul ulterior de îmbătrânire.
Epigeneticiana Miina Ollikainen explică faptul că o persoană care este biologic mai în vârstă decât indică vârsta sa cronologică prezintă un risc mai mare de deces.
„Alegerile din cursul vieții lasă o amprentă biologică de durată, care poate fi măsurată cu mult înainte de bătrânețe”, afirmă cercetătoarea.
Studiul nu spune că femeile ar trebui să aibă doi sau trei copii
Autorii atrag atenția asupra unei limitări esențiale. Femeile analizate s-au născut în Finlanda între 1880 și 1957, astfel că au trecut prin condiții sociale, economice și medicale foarte diferite de cele în care trăiesc femeile în prezent.
Prin urmare, rezultatele nu reprezintă o „rețetă” pentru longevitate și nici nu înseamnă că două sau trei nașteri fac automat o femeie să trăiască mai mult.
Ollikainen subliniază explicit că femeile nu ar trebui să își schimbe dorințele sau planurile privind numărul de copii pe baza acestui studiu.
Cercetarea indică, în schimb, o asociere interesantă între istoria reproductivă și îmbătrânirea biologică și oferă noi indicii despre modul complex în care reproducerea, sănătatea și longevitatea pot fi legate de-a lungul vieții.
CITEȘTE ȘI: