Andreea Marin despre Stela Popescu: „Mă leagă de Domnia sa un sentiment profund, ca de la mamă la fiică”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Pentru Doamna Stela Popescu nu am doar un mare respect, ci mă leagă de Domnia sa şi un sentiment mult mai profund, ca de la mamă la fiică. A fost mereu un exemplu pentru mine de profesionalism, dar şi de omenie, modestie, bun simţ, generozitate… O Doamnă în adevăratul sens al cuvântului. Ne-am văzut acum două zile şi am râs împreună, din nou… Regret nespus… Dumnezeu să o odihnească! Mulţumim pentru darurile de o viaţă, minunată Doamnă!”, a scris Andreea Marin pe contul ei de Facebook despre Stela Popescu.

Vestea morţii Stelei Popescu a venit ca un cutremur în rândul lumii artistice şi a fanilor actriţei. Stela Popescu a fost găsită decedată de fiica ei adoptivă, Doiniţa Maximilian.

Vezi galeria foto
6 poze

Stela Popescu s-a născut într-o familie de învăţători modeşti, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci duşman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Braşov. În 1953, susţine examenul de admitere la facultate şi este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunţă după un an şi jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în paralel continuă să susţină spectacole de teatru. La sfârşitul facultăţii, este repartizată la Teatrul din Braşov, acolo unde ajunge să susţină 400 de spectacole pe an. Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. În 1969, Stela părăseşte Revista şi se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susţine şi o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puţin timp după divorţul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole „Boema” de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde lucrează şi în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” şi pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu străluceşte în piese precum „Omul care a văzut moartea”, „Mama Boema”, „Boema, slăbiciunea mea” etc. A jucat 18 ani în „Preşul”, 12 ani în „Peţitoarea” şi 10 ani în „Plicul”. A avut şansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.