Care este, de fapt, semnificația mâțișoarelor agățate în jurul icoanelor? Părintele Victor Lucian Georgescu, la altceva cu Adrian Artene: „Era depusă…”

Duminică, 13 aprilie, credincioșii ortodocși din toată țara sărbătoresc Floriile, una dintre cele mai importante sărbători care preced Paștele. Această zi marchează intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, moment primit cu bucurie de către locuitori care l-au întâmpinat cu ramuri de finic și strigăte de slavă. În tradiția ortodoxă românească, aceste ramuri sunt simbolizate prin mlădițele de salcie, cunoscute în popor sub denumirea de „mâțișoare”.

Cea mai nouă ediție a podcastului Altceva, cu Adrian Artene s-a desfășurat la Biserica Kretzulescu, un loc cu o poveste profundă și puternic emoționantă, o așezare în care energiile Divine se îmbină perfect cu cele lumești, provocând împreună întâmplarea unor minuni de-o însemnătate imposibil de descris în cuvinte. Invitat a fost părintele paroh Victor Lucian Georgescu care a vorbit, printre altele, și despre semnificația mâțișoarelor.

Care este semnificația mâțișoarelor agățate în jurul icoanelor

În fiecare an, în ajunul și ziua de Florii, în bisericile din întreaga țară se sfințesc aceste ramuri care apoi sunt oferite credincioșilor. Gestul are o puternică încărcătură spirituală și simbolică, reflectând recunoașterea împărăției Mântuitorului și primirea Lui în sufletele celor care le primesc și le păstrează cu evlavie în casele lor.

Obiceiul de a duce mâțișoarele acasă după slujba de Florii este păstrat cu sfințenie de generații. După ce sunt aduse de la biserică, acestea sunt așezate cu grijă lângă icoanele din casă. În trecut, când icoanele erau rare și adesea pictate manual, o singură icoană trona în casele românilor, motiv pentru care fiecare obiect așezat lângă ea căpăta o și mai mare importanță. Mâțișoarele, împletite uneori în formă de coroană, erau puse cu grijă la colțul icoanei sau atârnate de cuiul pe care aceasta era prinsă.

Adrian Artene: Spuneam faptul că astăzi și mâine în bisericele din toată țara se sfințesc mâțișoarele, cum se numesc acele ramuri în popor, și sunt împărțite credincioșilor. Câtă vreme se păstrează ele în casele oamenilor? Care este simbolul lor? de întâmpinarea Domnului în Ierusalim și de acele ramuri. Dar acolo în ele, în interiorul acelor mățișoare, există credință, există iubire. Acele mâșișoare ar trebui să fie privite asemenea unor lumânări în casele noastre, pentru că ele poartă dragostea lui Dumnezeu, poartă dragostea oamenilor care l-au întâmpinat pe Mântuitorul Iisus Hristos în Ierusalim. Și țin minte de la bunica mea, de la străbunica mea, că așezau lângă icoană mățișoarele și se închinau până și acelor ramuri încărcate de trebuță.

„Evlavia curată, vedeți, a poporului român, într-adevăr, așa știu și eu din moșii și strămoșii mei, că venind de la biserică în ziua de florii, ramurile erau făcute chiar ca puse în forma unei coroane, așezate la icoana casei, pentru că de multe ori, familiile astăzi dispunem de multe icoane și se și comercializează foarte multe, dar în trecut erau foarte rare, erau mai cu seamă pictate și familiile aveau singură icoană, deci de aceea și funcția era și mai puternică, se atârna de un colț al icoanei sau de… cuiul în care era atârnată icoana, această ramură sub formă de coroană și era cinstită cu evlavie, ținută acolo până ce aceasta se usca și chiar ținută și cât era uscată, aproape, vom spune, întărită prin uscare și la momentul în care aceasta era luată de lângă icoană, era depusă cu multă evlavie în pământ, deci nu aruncată alături de alte deșeuri, ci depusă în curte sau într-un loc ferit, îngropat în pământ, pentru că era, bineînțeles, ramura de salcie sfințită de sărbătoarea întârii Domnului Ierusalim.”, a mărturisit părintele paroh Victor Lucian Georgescu.

Adrian Artene: Și acea coroană, când mărturiseau bunica, străbunica, de fapt era recunoașterea împărăției Mântuitorului.  Faptul că el este regele, este împăratul purtătorul coroanei.

Citește și: CARE ESTE, DE FAPT, SEMNIFICAȚIA FLORIILOR? PĂRINTELE VICTOR LUCIAN GEORGESCU, LA ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE: „ESTE O SĂRBĂTOARE A BUCURIEI”