Cel mai mare falsificator de bancnote din plastic s-ar fi „lăcomit” și la documentele Registrului Auto Român. Anchetatorii au descoperit că…

Publicat: 10/07/2020 | 19:00

Radu Croitoru, românul considerat cel mai mare falsificator de bancnote din plastic, la nivel mondial, și-ar fi „încercat mâna” și pe documente ale Registrului Auto Român (R.A.R.). Surse judiciare au oferit detalii despre activitatea creatorului „Super Leului”, în exclusivitate pentru CANCAN.RO.

Arestat preventiv pentru plasarea a mii de bancnote false de 100 de lei, Radu Croitoru ar avea și alte probleme, la fel de serioase, potrivit surselor citate. Mai precis, perchezițiile anchetatorilor ar fi scos la iveală că suspectul nu se ocupa doar cu falsificarea sutelor de lei. Anchetatorii ar fi descoperit, în spațiile unde „lucra” falsificatorul, numeroase documente de autentificare, pe care lucrătorii RAR le aplică pe certificatele de autenticitate. (VEZI AICI: CUM A FOST PRINS CEL MAI MARE FALSIFICATOR DE BANCNOTE DIN PLASTIC. ROMÂNUL A FĂCUT O SINGURĂ GREȘEALĂ…)

Specializat în falsificare de documente oficiale

Probele au fost ridicate, iar anchetatorii ar verifica în prezent care sunt certificatele care ar putea fi dublate de aceste documente de tip sigiliu securizat. Așa se face că Radu Croitoru riscă acum extinderea plajei acuzațiilor de fals privind și aceste noi „capodopere”.

Investigațiile amănunțite ale anchetatorilor de la DIICOT au scos la iveală numeroase detalii despre activitatea lui Croitoru.

Principalul suspect, încadrat de polițiști (Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea)

„În urma investigațiilor realizate de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Oficiului Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă s-a stabilit că suspectul Croitoru Radu Theodor nu mai locuiește la adresa din București. De asemenea, din verificări a reieșit și faptul că acesta a fost încarcerat la Penitenciarul Codlea în perioada 1997 – 2000, executând o pedeapsă pentru comiterea unui furt. (VEZI ȘI: CREATORUL „SUPER LEULUI” I-A IMPRESIONAT PÂNĂ ȘI PE EXPERȚII BNR. CUM A REUȘIT SĂ PUNĂ LA PUNCT „FABRICA DE BANI”)

Acesta este cunoscut și pentru preocupări în sfera falsificării de documente și înscrisuri oficiale, fiind identificat împreună cu concubina sa în anul 2008, cu care aparent falsificau chitanțe pentru plata taxei de primă înmatriculare”, se arată în dosarul de la instanță.

„Fals aproape imposibil de identificat”

„La nivelul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au fost desfășurate activități de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, acesta a fost codificat «SUPER LEU». (NU RATA: CUM ÎȘI ALEGEA „VICTIMELE” CEL MAI MARE FALSIFICATOR DE BANI DE PLASTIC DIN LUME. A ÎNCERCAT SĂ ÎȘI „SCOATĂ” IUBITA, DAR EA LE-A POVESTIT TOTUL ANCHETATORILOR)

Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă, fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când nu se dețineau nici un fel de date și sau informații cu privire la proveniența acesteia ca urmare a faptului că aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau alte altor instituții financiare – bănci comerciale) niciunul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals”, au precizat anchetatorii de la crimă organizată în dosar.

O singură amprentă…

„Având în vedere faptul că bancnotele din această categorie de fals se dezlipesc, aspecte precizate în procesul verbal datat 09.10.2014, în cursul anului 2014 au fost dispuse mai multe expertize criminalistice la Institutul Național de Criminalistică din cadrul I.G.P.R, pornindu-se de la premisa că lipirea foliilor din care este alcătuită bancnota contrafăcută este o activitate manuală, efectuată de individ/indivizi, fără a fi implicate echipamente speciale de lipire automată.

O parte din „arsenalul” falsificatorului

Astfel, s-a stabilit ca obiect al unei expertize, dacă în interiorul unui număr de șase bancnote contrafăcute SUPER LEU se pun în evidență urme biologice pretabile a fi supuse analizelor genetice”, mai scriu procurorii DIICOT in dosarul super-leilor.

Efortul anchetatorilor a dat roade. Raportul de expertiză dactiloscopică a arătat că pe una dintre bancnote a fost evidențiată o amprentă. Iar „norocul” a făcut ca urma să fie lăsată de o persoană înregistrată în baza de date. Așa au ajuns polițiștii pe urmele lui Radu Theodor Croitoru, care a fost prins după mai multe percheziții care au avut loc, în 24 iunie, în București și în Bușteni. (VEZI AICI: S-A LĂUDAT PRIN SAT CU MAȘINA CUMPĂRATĂ, DAR AVEA UN PERMIS FALS)

A pus pe piață peste 1,7 milioane de lei falși

„În primăvara anului 2014, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori și înșelăciune, grup ce își desfășoară activitatea și în prezent și față de care a fost documentată activitatea de falsificare a unui număr de 17.065 bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei”, au transmis reprezentanții DIICOT.

Anchetatorii au mai susținut că liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.

Sorin Avram