Cele mai importante modificări ale Codului de Procedură Penală

Camera Deputatilor a adoptat proiectul de lege privind modificarile la Codul de procedura penala. Iata care sunt cele mai importante modificari:

S-a eliminat procedura de camera preliminara, care avea ca obiect verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. Parlamentarii au modificat si definitia suspectului. Astfel, suspectul va fi persoana cu privire la care exista probe ori indicii temeinice ca a comis o fapta penala. Pana acum, suspectul era „persoana cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o fapta penala”.

Modificarile la Codul de Procedura Penala fac referire si la denuntatori. Astfel, potrivit modificarilor facute de parlamentari, „pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii”. De asemenea, condamnarea, renuntarea la judecata sau amanarea executarii pedepsei fata de o persoana nu poate fi dispusa exclusiv pe baza marturiei denuntatorului daca acestea nu sunt insotite de alte probe.

O modificare importanta a fost operata si in privinta interceptarilor. Astfel, convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau persoanele care fac obiectul cercetarii ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau atasate la dosarul de urmarire penala. Acestea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale cu asigurarea confidentialitatii si pot fi puse la dispozitia celui vizat, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal, daca nu s-a obtinut mandat de interceptare si pentru restul convorbirilor. În cazul in care, pe parcursul derularii activitatii de interceptare sau inregistrare a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor rezulta indiciile savarsirii si a altor infractiuni, poate fi ceruta completarea mandatului si cu privire la acele infractiuni. Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formeaza obiectul cercetarii ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecatorul de drepturi si libertati.

„PISI” a cerut ordin de protecție! Celebra actriță din România, victimă a interlopilor!

Cât costă o cafea mică la Târgul de Crăciun din Piața Constituției. E...

O alta modificare vizeaza interceptarile dispuse in baza Legii sigurantei nationale. Astfel, datele, informatiile si rezultatele mandatelor de supraveghere tehnica obtinute in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, nu pot fi utilizate in alte cauze si pentru cercetarea altor infractiuni decat cele ce afecteaza siguranta nationala, potrivit acestei legi si pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sanctiunea nulitatii absolute. Potrivit modificarilor CPP, dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat, precum si pe toate persoanele care au fost supravegheate tehnic in legatura cu subiectul mandatului si care nu au avut nicio calitate in cadrul urmaririi penale si pe orice persoana independent de calitatea avuta de aceasta in cadrul urmaririi penale, despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa. Dupa momentul informarii, persoana supravegheata are dreptul de a lua cunostinta, la cerere, de continutul proceselor-verbale in care sunt consemnate activitatile de supraveghere tehnica efectuate. De asemenea, procurorul trebuie sa asigure, la cerere, ascultarea integrala a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnica.

De asemenea, se va putea cere revizuirea unei hotararii judecatorești atunci cand aceasta nu a fost redactata și/sau semnata de judecatorii cauzei. Un alt motiv de revizuire il va constitui si faptul ca un judecator sau un procuror a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza.