Cum poate arăta noua hartă a României. Care sunt județele ce se pot uni

În curând s-ar putea ca harta României pe care o cunoaștem astăzi să nu mai arate așa. Recent, Camera de Comerț și Industrie (CCIR) își propune ca țara să nu mai aibă 42 de județe, ci doar 15 județe. Această schimbare ar veni „pentru o mai bună gestionare a bugetului de stat și scăderea cheltuielilor administrative”.

Într-un comunicat emis în data de 18 aprilie, Camera de Comerţ şi Industrie a României susține că este necesară o reorganizare administrativă a României prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, prin redefinirea comunei ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, și a orașului ca localitate cu minimum 10.000 de locuitori. De asemenea, CCIR spune că reorganizarea administrativă a României poate duce la o mai bună gestionare a bugetului de stat, la creșterea eficienței și la reducerea cheltuielilor administrative,

Ultima modificare adusă hărții României a avut loc în anul 1981. Atunci județele Ilfov și Ialomița au fost retrasate și au apărut alte două noi: Giurgiu și Călărași. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri istorice pentru reorganizarea administrativă a României, iar conferențiarul universitar doctor Radu Săgeată le-a adunat într-o analiză.

Paște 2024: Este păcat să spălăm rufe în Sâmbăta Mare? Ce spun preoții

Cu cât a ajuns să se vândă un miel întreg în piețele din...

(CITEȘTE ȘI: SE SCHIMBĂ HARTA ROMÂNIEI? ŢARA NOASTRĂ AR PUTEA TRECE DE LA 42 LA 15 JUDEŢE)

Propuneri de amenajare a teritoriului

În anul 2011, o propunere a venită la nivelul clasei politice (PDL) și susținea transformarea regiunilor de dezvoltare în județe, cu două variante: 7 regiuni sau 9 regiuni. În prima variantă, regiunea București-Ilfov se voia integrată în regiunea Sud-Muntenia. În a doua variantă, cea cu 9 regiuni, se propunea individualizarea regiunii Dobrogea prin fragmentarea regiunii de sud-est.

Prof. Dr. Pompei Cocean de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a propus mai multe variante de reorganizare. Una dintre ele aduce o variantă cu 19 regiuni care să fie trasate pe baza antecedentelor istorice. În acest caz, Maramureșul și Satu Mare devin Maramureș, Suceava și Botoșaniul, Bucovina etc. De asemenea, în 2013, tot profesorul Pompei Cocean și Societatea de Geografie propuneau o Românie cu 10 regiuni.

Conf. univ. dr. Radu Săgeată a propus și el constituirea unor macroregiuni de nivel european pe baza relațiilor funcționale dintre așezările umane. Acesta împarte România în 11 regiuni: Maramureș, Bucovina, Moldova, Dunărea de Jos, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Transilvania de Sud, Zona Metropolitană București.

Academia Română a venit și ea cu şase noi variante de regionalizare: patru noi şi două modele de optimizare a actualelor regiuni de dezvoltare. În una dintre variante, Moldova este împărțită în două, vertical (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, respectiv Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea), Dobrogea conține cele două județe cu acces la Marea Neagră, în timp ce restul regiunilor sunt dispuse orizontal.

Crișana e unită cu Satu Mare și Maramureș, Transilvania e împărțită în două, nordul (Cluj, Sălaj, Mureș, Bistrița-Năsăud, Harghita) și sudul (Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna), iar Muntenia are și ea partea subcarpatică și cea dunăreană.

(VEZI ȘI: VESTEA MOMENTULUI PENTRU ANGAJAȚII ROMANI. CE SE POATE ÎNTÂMPLA DE LA 1 IULIE)