De ce Klaus Iohannis nu a mai oferit declarații după ce a votat. Care ar putea fi motivul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Klaus Iohannis, actualul președinte al României, a votat astăzi, 24 noiembrie 2024, la Liceul Jean Monnet din București, pentru turul 1 al alegerilor prezidențiale. După două mandate consecutive, în care a avut o prezență constantă pe scena politică, Iohannis a decis să se retragă din fața jurnaliștilor, refuzând să ofere orice fel de declarații, deși a fost întâmpinat de numeroși ziariști în fața secției de votare.

După ce a votat, președintele a părăsit locația însoțit de agenți ai Serviciului de Protecție și Pază (SPP), fără a răspunde întrebărilor jurnaliștilor care îi cereau un mesaj pentru români sau comentarii legate de procesul electoral. Cu toate acestea, în ciuda refuzului de a vorbi, Iohannis a fost zărit zâmbind și continuându-și drumul către mașina oficială.

Citește și: LIVE TEXT ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. PREZENȚA LA VOT A ROMÂNILOR, DIN ORĂ ÎN ORĂ

Klaus Iohannis nu a oferit nicio declarație

Această atitudine a președintelui, de a nu se adresa publicului, poate părea surprinzătoare având în vedere că predecesorul său, Traian Băsescu, care a fost președinte al României între 2004 și 2014, obișnuia să ofere scurte declarații presei, chiar și după ce și-a încheiat mandatul. Băsescu nu a ezitat să se adreseze publicului în mai multe rânduri, chiar și după ce a părăsit funcția, lăsând mesaje de încurajare, cum ar fi apelul „Mergeți la vot!” sau comentarii privind importanța implicării cetățenilor în alegeri.

Președintele a votat și la referendumul local propus de primarul Nicușor Dan. După ce și-a exprimat opțiunea, șeful statului a părăsit secția de votare fără a face declarații, dar a transmis un mesaj simplu pentru cetățeni: „Să poftească toți la vot”, conform Agerpres.

Motivul refuzului lui Klaus Iohannis de a oferi declarații ar putea fi legat de faptul că mandatul său se apropie de final. De asemenea, președintele Iohannis a ales o abordare mai rezervată în timpul celor două mandate.

De asemenea, refuzul de a vorbi în fața presei ar putea fi un semn al dorinței de a nu se expune într-un moment în care președintele se află într-o poziție delicată, la finalul unui mandat în care a fost adesea perceput ca o figură care se distanțează de controversele politice și care preferă să rămână mai degrabă într-o postură neutră.

Citește și: ALEGERILE CARE AU FĂCUT ISTORIE ÎN ROMÂNIA. DE ATUNCI, NICIUN ALT CANDIDAT LA PREZIDENȚIALE NU A MAI REUȘIT AȘA PERFORMANȚĂ