Epidemia de acum 85 de ani. În România au murit 46.000 de români, majoritatea copii și tineri

Pandemia de coronavirus a pus în stare de alertă Organizația Mondială a Sănătății, iar fiecare țară afectată ia toate măsurile necesare – unele drastice – pentru a încerca stopeze sau să întârzie răspândirea COVID-19.

România se află în stare de urgență decretată de președintele Klaus Iohannis și aprobată de Parlament, iar medicii sunt poziționați în prima linie a acestui adevărat război dus cu ”dușmanul nevăzut”. Oamenii trebuie să respecte distanțarea socială și să lucreze de la domiciliu, iar deplasările trebuie limitate cât mai mult posibil.

Privind retrospectiv, istoria medicală a României oferă și informații care transmit că țara noastră s-a confruntat cu o altă situație de criză, iar totul s-a întâmplat acum 85 de ani. Numărul victimelor a fost, atunci, extrem de mare, iar epidemia de gripă a durat 4 luni de zile.

Meteorologii Accuweather au revizuit prognoza pentru București. Valorile sunt cel puțin neobișnuite

Ce s-a ales de Raluca Arvat, la 9 ani după ce a plecat...

”Epidemia de gripă din România din iarna 1934 – 1935, cea mai gravă după cea din 1918, pentru care însă nu există cifre precise, a cuprins întreaga ţară într-o săptămână. A durat 4 luni, a îmbolnăvit aproape 240.000 de români şi a omorât peste 46.000, în special copii şi tineri, mai mult bărbaţi decât femei şi într-o proporţie mai mare în mediul rural decât în cel urban”, afirmă istoricul Adrian Cioflâncă, potrivit adevarul.ro.

(VEZI ȘI AICI: ULTIMA ORĂ! HIPERMARKETURILE DIN ROMÂNIA AU LUAT MĂSURI DRASTICE PE TIMPUL PANDEMIEI DE CORONAVIRUS! KAUFLAND, DECIZIE SURPRINZĂTOARE)

Epidemia de gripă a apărut întâi în municipii, în aglomeraţiuni mari

Primele cazuri de gripă în România au fost semnalate în decembrie 1934 în Dobrogea.

”Invaziunea gripei din 1935 a fost destul de rapidă, în timp de o săptămână, de la 16-23 ianuarie a cuprins întraga ţară. Epidemia a apărut întâi în municipii, în aglomeraţiuni mari deci. Aici şi-a format nucleele iniţiale, de unde iradiind în mediul rural, au derivat focarele secundare. În săptămâna de la 16 – 23 ianuarie, morbiditatea în mediul urban a fost de 624,6 la 100.000 de loc., pe când în cel rural a fost de numai 290,4. Epidemia a avut maximum de frecvenţă, după o simplă inspecţie a proporţiilor, între 1-23 februarie, iar ziua mediană a avut-o în 14 februarie, ceea ce înseamnă că extensiunea până a ajunge la apogeu a avut nevoie de o săptămână, adică de intervalul de la 24-31 ianuarie”, se susţine într-un studiu epidemiologic.