Se schimbă harta României? Ţara noastră ar putea trece de la 42 la 15 judeţe

În ultimele zile a fost readusă în discuție reorganizarea administrativă a țării noastre. Camera de Comerț și Industrie a României și mai multe organizații patronale doresc reducerea numărului de județe și redefinirea noțiunilor de comună sau oraș. Astfel, s-ar putea reduce numărul județelor de la 42 la doar 15. 

Situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe a produs îngrijorare în lumea afacerilor din România. Astfel, Camera de Comerț și Industrie a readus în discuție reorganizarea administrativă a țării noastre. Se dorește reducerea numărului de județe dar și redefinirea noțiunilor de comună sau oraș. Prin această inițiativă s-ar putea face o reducere semnificativă a cheltuielilor bugetare.

(CITEȘTE ȘI: Se întâmplă în toate magazinele din România! Produsul care se va ieftini de la 1 mai 2023)

Reorganizarea administrativă ar putea reduce numărul județelor de la 42 la doar 15

Actuala împărțire teritorială a României datează încă din anul 1968. Extrem de fragmentată, această organizare este considerată de experți drept una dintre principalele cauze ale decalajelor de dezvoltare și a lipsei de infrastructură. În plus, actuala organizare aduce costuri uriașe pentru stat și menține un aparat birocratic extrem de stufos.

În aceste condiții, Camera de Comerț și Industrie a României dorește redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, dar și a celei de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. În plus, toate instituțiile publice deconcentrate vor trebui regrupate sub această nouă formă administrativă.

Dacă această propunere se va concretiza, Bucureştiul s-ar uni cu Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman, Arad cu Timiş şi Caraş-Severin, Clujul s-ar uni cu Bistriţa, Sălaj şi Maramureş.

Comunicatul oficial al CCIR

„CCIR își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă.

În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate.

În această conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală.

Acestui demers al Camerei Naționale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România”, se arată într-un comunicat al CCIR.

(VEZI ȘI: Ce pensie va avea un român cu un salariu de 7.000 lei, care a cotizat 35 de ani la bugetul de pensii? Suma este incredibilă)