Râzi cu lacrimi! Ce porecle au vedetele de la noi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Adelina Pestritu

“Prietenii obişnuiau să mă strige „Poşe“ de la poşetă. În fiecare săptămână îmi cumpăram o geantă nouă şi de aici m-am ales cu această poreclă… Ne amuzam copios pe tema asta.”

Diana Dumitrescu

“Când eram mică, mi se spunea Mieluţu.”

Roxana Ciuhulescu

“Prima poreclă de care-mi aduc aminte a fost “Motzu”, părinţii mei mi-au dat-o, pentru că mama obişnuia să-mi facă un moţ în vârful capului, aşa că m-am pricopsit cu ea până la 18 ani. Îmi era şi ruşine când frate-miu mă striga Motzu. Cu greu l-am convins să renunţe la ea. În rest, îmi mai amintesc că în echipa de handbal de la liceu, antrenorul mă striga “Ciucurica” (de la Ciuhulescu), iar la şcoala, “Mititica”. Răspundeam la oricare din ele.”

Xonia

“În copilărie nu am avut foarte multe porecle… Singura despre care îmi amintesc este Bubulina. Aşa îmi zicea tatăl meu, pentru că eram un bebeluş mai plinuţ, de unde şi astăzi mă strigă Bubu.”

 
Anca Dumitra

“Nu a fost o poreclă. A fost o greşeală de tipărire a numelui meu în grupa pregătitoare, când pe locul adresat mie se întrevedea doar un singur nume, Dumitranca. O greşeală verificată, dar niciodată îndreptată, de care se amuză întreaga familie, mai puţin eu. Ah, ce mâhnită puteam fi pe atunci!”

Elena Gheorghe

“Mi se spunea… Gigica (nu ăla care şi-a luat maşină mică)”

Bogdan Vlădau

“Tata mă striga Bobby…”

Cornel Ilie

“În copilărie nu am avut nici o poreclă, dar prietenii îmi spuneau, cândva, Pornel.”

Dana Rogoz

“Păi, Abramburica, desigur… Dar înainte eram Dana Banana,  poreclă pe care mi-a dat-o Ioan Luchian Mihalea, când făceam parte din grupul Minisong. Aveam doar câţiva ani şi am vrut să mănânc coaja de la o banană pentru că pe vremea aia nu ştiam exact cum se mănâncă acest fruct.”