Cum s-a născut inegalabilul cuplu Tanța și Costel, cel mai cunoscut și îndrăgit duet din România comunistă. Ion Băieșu a creat personajele folosindu-se de anunțurile matrimoniale

Sfârșitul anilor ’60 și începutul deceniului următor consemna una dintre cele mai savuroase suite de schițe de comedie din actoria românească. Atunci când era programat pe micile ecrane, străzile aproape că se goleau. Lumea aștepta cu sufletul la gură și se delecta cu scenetele în serial, cărora le dăduse viață scriitorul, dramaturgul și autorul de scenarii pentru televiziune și film, Ion Băieșu, în regia lui Titi Acs. Era vorba despre celebrul cuplu Tanța și Costel în intepretarea a doi mari actori, Coca Andronescu și Octavian Cotescu. Ambii au rămas în memoria publicului.

Cum s-a născut inegalabilul cuplu Tanța și Costel

Desigur, mulţi îşi amintesc de întâlnirea din gara Medgidia, dintre Tanța și Costel. După ce au mâncat mici și au băut bere, au și decis să se căsătorească. Dialogul dintre ei era încărcat intenţionat cu greşeli gramaticale, însă pleonasmele dădeau farmecul aparte al mini-seriei.

Personajele cele mai populare ale lui Ion Băieşu au avut norocul de a fi lansate în lume de doi actori nu numai foarte buni, ci şi foarte potriviți pentru aceste roluri. Regretații Coca Andronescu şi Octavian Cotescu au datorat însă şi ei-mai ales prima-mult din notorietatea lor faptului că s-au identificat cu îndrăgostiții din gara Medgidia, unde azi o bodegă poartă numele “La Tanța şi Costel”. Talentul lui Băieşu, vizibil mai mult în proza scurtă decât în teatru, a imortalizat şi personjele, şi actorii. Indiscutabil, Băieşu avea talent, prea mult talent. Scria prea uşor şi prindea prea bine anecdota pentru a căuta mai adânc, mai departe.

Colțul de Rai din inima României. Motivul pentru care MII de turiști caută...

Filmul bătăii de la Parlament. Cum s-au încăierat deputații PNL Florin Roman și...

“În teatru, tipul de talent al lui Ion Băieşu îi va fi adus scriitorului multe satisfacții, dar probabil şi regretul că nu se poate măsura cu înaintaşul Caragiale şi nici măcar cu contemporanul său, Mazilu. La piesele lui Ion Băieşu râzi şi le uiți. Nu mai ştiu despre ce era vorba în Preşul, sau în Alibi, sau în … Deşi le-am văzut, ca fiecare, de multe ori. “Tanta şi Costel” au fost personajele unei serii de scheciuri cu doi soți înduioşători şi prostuţi. Nu mai țineam minte nimic despre ei decât că s-au cunoscut pe peronul gării Medgidia”, scria Horia Gârbea în 1999 despre legendarele personaje ale lui Ion Băieșu.

“Tanţa şi Costel” era un serial teatral, o suită de scenete cu aceleaşi două personaje, bizuindu-se nu atât pe situaţie, cât pe umorul de limbaj. Nu se puneau acolo problemele cruciale ale existenţei, ci se satirizau defecte la ordinea zilei: prostia, agramatismul, certurile stupide în familie, gelozia, lipsa de grijă faţă de bunul obştesc etc. Probabil că succesul de public s-a datorat şi actualităţii sale acute. Serialul Tanța și Costel a apărut în urma anunțurilor matrimoniale, de un maxim ridicol, la care Ion Băieșu avea acces, din postura de redactor-șef adjunct la “Scânteia Tineretului”.

„Costel”

Octavian Cotescu s-a născut la 14 februarie 1931, la Dorohoi. A urmat Liceul Naţional (1942-1944), Liceul Militar din Iaşi, mutat la Timişoara şi Piteşti, care a fost desfiinţat în 1945. Revenit la Iaşi, a reluat cursurile Liceului Naţional. Când era încă elev în clasa a VI-a, în toamna anului 1946, a susţinut examenul de admitere la Conservatorul de Artă Dramatică din Iaşi, reuşind să-l ia cu rolul Mircea Vadu din „Cumpăna”.

A susţinut examenul de diplomă la Institutul de Teatru Matei Millo în 1950, după care a fost repartizat la Teatrul Bulandra din Bucureşti, unde a debutat în mai 1951, cu un rol în spectacolul „Pădurea” de A.N. Ostrovski. Apoi, totul a venit de la sine. I-au fost încredinţate zeci de roluri în teatru şi în film, pe care le-a interpretat cu mult talent.

O generație faimoasă

La Teatrul Bulandra a fost coleg cu actorii Toma Caragiu, Ştefan Bănică, Marin Moraru, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Florian Pittiş, Rodica Tapalagă, Ileana Predescu, Petrică Gheorghiu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Dan Nuţu.

Printre rolurile sale de referinţă pot fi amintite: Caţavencu din „O scrisoare pierdută”, Tom din „Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams, Gogu din „Proştii sub clar de lună” de Teodor Mazilu, dar şi rolurile din „Tartuffe” de Moliére, „Cabala bigoţilor” de Bulgakov, „Macbeth” de Shakespeare, „Biedermann şi incendiatorii” de Max Frisch, „Revizorul” de Gogol.

A jucat în peste 50 de filme, alături de alţi mari actori, precum Toma Caragiu sau Dem Rădulescu. De asemenea, fost distribuit în numeroase emisiuni radio şi tv. De asemenea, a fost protagonist în numeroase piese de teatru radiofonic sau tv, în unele având-o parteneră pe soţia sa, actriţa Valeria Seciu. Cei doi s-au cunoscut în perioada în care ea era studenta profesorului A. Pop Marţian la Institutul de Teatru, iar Octavian Cotescu era asistentul său.

Din 1981 până la sfârşitul vieţii, a fost profesor şi rector al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică. Printre cei mai cunoscuţi actori care i-au fost studenţi se numără Horaţiu Mălăele, Stelian Nistor, Dan Condurache, Maria Ploae, Catrinel Dumitrescu.
Marele actor a murit pe 22 august 1985, la doar 54 de ani.

“Tanța”

Coca Andronescu s-a născut la 3 iulie 1932, la Pătârlagele, în judeţul Buzău. În anul 1953, a absolvit Institutul de Teatru din Cluj, fiind repartizată la Teatrul Naţional de Stat din Baia Mare. S-a căsătorit cu actorul Andrei Bursaci, de care a divorţat în anul 1956. În același an, a debutat în spectacolul „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, în regia lui Sică Alexandrescu. În anul 1957, a devenit actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Au urmat roluri precum Pyrrha din „Ovidiu” de Vasile Alecsandri (1957), Pantofăreasa în „Minunata pantofăreasă” de Federico García Lorca (1958) sau Mirandolina din „Hangiţa” de Carlo Goldoni (1959), un rol interpretat magistral, care îi va aduce consacrarea.
Alte roluri de un succes deosebit au fost cele din „Îmblânzirea scorpiei” (1975), regia Mihai Berechet), „Fiicele” de Sidonia Drăguşanu (1976), Gaiţele de Al. Kiriţescu (1977), regia Horea Popescu, „Căruţa cu paiaţe” de Mircea Ştefănescu (1978), regia Constantin Dinischiotu.

În anul 1960, Coca Andronescu, a debutat în cinematografie cu pelicula „Nu vreau să mă însor”, regia Manole Marcus, activitatea sa în film cuprinzând titluri precum „Bădăranii”, regia Sică Alexandrescu, „Post restant”, regia Gheorghe Vitanidis, „Titanic Vals”, regia Paul Călinescu, „Dragoste la zero grade”, regia Cezar Grigoriu şi Geo Saizescu, „Zile de Vară”, regia Ion Niţă, „Aşteptarea”, regia Şerban Creangă, „Comedie fantastică”, regia Ion Popescu-Gopo, „Singurătatea florilor”, regia Mihai Constantinescu, „Serenadă pentru etajul XII”, regia Carol Corfanta, „Tufă de Veneţia”, regia Pierre Bokor, „Eu, tu şi Ovidiu”, regia Geo Saizescu, „Expresul de Buftea, regia Haralambie Boros, „Alo, aterizează străbunica!”, regia Nicolae Corjos, „Cuibul de viespi”, regia Horea Popescu, „Moartea unui artist”, regia Horea Popescu).
S-a stins din viață după o lungă suferință, la 5 august 1988, la București. Avea 66 de ani.