Ultrașii lui Feyenoord, dezmăț total înainte de meciul cu FCSB! Au făcut prăpăd la Târgul de Crăciun din București

Au făcut prăpăd în Centrul Vechi, s-au dat în carusel la Târgul de Crăciun și au plecat învinși după ce echipa lor a condus cu 3-1. Feyenoord a oferit un spectacol total la București, pe străzi și pe teren, într-o deplasare care a combinat berea, focul, scandările și un meci nebun, întors dramatic de FCSB în ultimul minut.

Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că dezordinea din fotbal nu ține de pașaport, suporterii lui Feyenoord Rotterdam au venit la București și au demonstrat că se poate și mai rău. Mai mult prăpăd decât face orice galerie românească aflată în deplasare, mai mult haos decât la un derby intern și suficient scandal cât să mai reducă, poate definitiv, obsesia comentatorilor sportivi care ne explică mereu că „fanii români nu sunt civilizați”. Se pare că nici cei din Vest nu vin cu manual de bune maniere inclus. Sau, pur și simplu, așa arată cultura fotbalului adevărat, fără poleială.

Centrul Vechi, ocupat Feyenoord

Peste 4.000 de suporteri olandezi au pus stăpânire pe Centrul Vechi încă de dimineață. Pub-urile, berăriile și terasele au fost luate cu asalt, iar zona a devenit, preț de câteva ore bune, un mini-Rotterdam. Steaguri uriașe, eșarfe roșu-alb-negre, fum, cântece non-stop și celebra scandare „Hand in Hand, Kameraden”, cântată până la epuizare.

 

Atmosfera a fost constant fierbinte, dar, pe măsură ce orele treceau, a devenit și din ce în ce mai greu de controlat. Sticle sparte, doze aruncate, resturi împrăștiate pe bulevarde, pe unde a trecut coloana de olandezi, asfaltul a rămas ca după o petrecere care n-a mai știut când să se termine.

Cine sunt De Noordzijde Rotterdam

De Noordzijde Rotterdam este una dintre cele mai radicale și vocale facțiuni ultras ale suporterilor lui Feyenoord, numele venind de la Tribuna de Nord a stadionului De Kuip, locul tradițional al nucleului dur al galeriei. Gruparea nu este una oficială, dar reprezintă aripa grea a fanilor din Rotterdam, cunoscută în toată Europa pentru coregrafii impresionante, prezențe masive în deplasări și o reputație dură, adesea controversată. Membrii De Noordzijde sunt recunoscuți pentru atașamentul extrem față de club și pentru faptul că transformă fiecare meci extern într-un eveniment intens, care nu se limitează doar la fotbal, ci se mută frecvent și pe străzile orașelor gazdă.

În zona Piazza di Spagna, mai mulți suporteri olandezi au fost implicați în confruntări cu forțele de ordine și au provocat distrugeri materiale, cel mai cunoscut episod fiind vandalizarea Fântânii Barcaccia, un monument istoric din secolul al XVII-lea. Evenimentul a atras reacții dure din partea autorităților italiene, sancțiuni financiare și o condamnare publică la nivel european, devenind un reper negativ în discuțiile despre violența asociată deplasărilor ultras.

Reputația dură a nucleului ultras al lui Feyenoord nu se limitează la gălăgie și vandalism. De-a lungul anilor, suporteri asociați facțiunilor radicale, inclusiv De Noordzijde, au fost implicați și în altercații fizice la deplasări europene. Cel mai cunoscut episod rămâne Roma, 2015, când, pe lângă distrugerile din zona Piazza di Spagna, au avut loc ciocniri directe cu poliția, cu intervenții în forță, rețineri și expulzări. Incidente similare, de intensitate variabilă, au fost raportate și la deplasări din Marsilia, Glasgow sau Germania, motiv pentru care meciurile lui Feyenoord sunt frecvent catalogate drept cu risc ridicat de către autorități.

Foc mic, mesaj mare. Rivalitatea cu Ajax, exportată la București

Rivalitățile istorice din Olanda n-au rămas acasă și au ieșit la suprafață inclusiv la București. Fanaticii din Rotterdam au transmis un mesaj simbolic, dar perfect recognoscibil pentru cunoscători, dând foc copertinei unui local numit, întâmplător, „Amsterdam”. Gestul a fost rapid, flăcările au fost stinse imediat de jandarmi, însă semnificația nu a scăpat nimănui. Feyenoord și Ajax se află într-una dintre cele mai vechi și mai tensionate rivalități din fotbalul european, o confruntare care depășește sportul și atinge orgoliul orașelor: Rotterdam, port muncitoresc și dur, versus Amsterdam, capitală cosmopolită și bogată. Pentru ultrașii lui Feyenoord, orice referință la Ajax este combustibil emoțional pur, iar focul din Centrul Vechi a fost mai degrabă un mesaj identitar decât un simplu act de vandalism.

Autoritățile au înțeles rapid contextul și au reacționat pe măsură. Sute de jandarmi au fost mobilizați în zonă, au împărțit pliante cu reguli clare, au format cordoane și au transmis, pe un ton deloc diplomatic, că Bucureștiul nu este scena pe care se joacă rivalitățile din Eredivisie. Ordinea publică a fost menținută cu dificultate, iar avertismentul a fost limpede: toleranță zero pentru excese. Mesajul olandezilor fusese deja livrat, însă răspunsul autorităților române a fost pe măsură — ferm, vizibil și fără loc de interpretări.

Târgul de Crăciun, nivelul următor al experienței ultras

Pentru că Bucureștiul trebuie trăit complet, ultrașii lui Feyenoord au bifat și obiectivele turistice de sezon. O oprire strategică la Târgul de Crăciun, unde au decis că viața de ultras nu exclude copilăria și nici caterinca de parc de distracții. S-au urcat în carusel și s-au dat călare pe călușei, cu vin fiert într-o mână și bere în cealaltă, într-un tablou care a amestecat perfect spiritul sărbătorilor cu energia brută de galerie. Probabil prima dată când un colind s-a suprapus peste scandări de stadion, râsete bahice și refrene cântate din tot pieptul.

Deși vizibil amețiți de alcool și după mai multe ture serioase în carusel, nimănui nu i s-a făcut rău, nimeni n-a coborât palid sau clătinându-se periculos. Un detaliu care spune multe despre nivelul de antrenament al fanilor veniți de la Rotterdam: oameni obișnuiți cu senzații tari, cu deplasări haotice, cu nopți lungi și cu adrenalina dusă la extrem. Dacă mai existau dubii că suporterii olandezi știu să se distreze fără limite, acestea au dispărut definitiv în momentul în care caruselul s-a învârtit pe ritm de galerie, iar toată scena a părut mai degrabă o repetiție pentru deplasările lor clasice decât o simplă oprire festivă.

Corteo spre Arena Națională: traficul, victimă colaterală

Spre seară, miile de suporteri ai lui Feyenoord au plecat organizat, în celebrul „corteo”, din Piața Universității spre Arena Națională, transformând drumul într-un adevărat marș urban. Coloana de ultrași s-a întins pe sute de metri, blocând bulevarde întregi și aruncând traficul Capitalei într-un haos total. Mașinile au înaintat cu viteza melcului, transportul public a fost dat peste cap, iar șoferii au privit resemnați spectacolul, conștienți că nu au nicio șansă în fața unei deplasări europene „old-school”.

Străzile pe unde a trecut coloana au rămas presărate cu cioburi, doze, sticle și resturi de petrecere, semn clar că traseul nu a fost doar unul de deplasare, ci și de consum serios. Un detaliu a ridicat însă mari semne de întrebare: misterul berii. De unde aveau ultrașii olandezi provizii aparent inepuizabile de alcool, în condițiile în care, la derby-urile dintre echipe românești, vânzarea de băuturi alcoolice este strict interzisă? O enigmă demnă de studiat, mai ales că paharele și sticlele păreau să apară constant, ca prin magie, în mâinile fanilor veniți de la Rotterdam.

Bucureștiul tocmai devenise, pentru câteva ore bune, scena unei deplasări europene „ca la carte”: zgomot, culoare, blocaje, nervi și multă bere. Traficul a fost victima colaterală, orașul — decorul, iar corteo-ul lui Feyenoord a demonstrat încă o dată că, atunci când vin ultrașii adevărați, regulile locale par să intre într-o zonă gri greu de explicat.

Cu cine să se certe? Adversarul nu era pe străzi

În realitate, ultrașii olandezi nici n-au avut cu cine să intre în conflict la București. Galeria FCSB, prezentă mai degrabă simbolic în peisajul urban, este cunoscută drept una dintre cele mai liniștite și disciplinate din fotbalul românesc. Fără ambiții de confruntare stradală, fără provocări și fără chef de scandal, suporterii roș-albaștri preferă, de regulă, să-și consume energia exclusiv din tribune — și nici acolo prea zgomotos.

Renumiți pentru docilitate și cumințenie, fanii FCSB nu sunt genul care să iasă în oraș pentru demonstrații de forță. Cele mai cunoscute „fapte de vitejie” rămân episoadele devenite deja clasice: un steag agățat invers pe gard sau mobilizarea exemplară atunci când vine vorba de protejarea intereselor patronului. În rest, liniște, ordine și mult fair-play.

În acest context, deplasarea fanilor lui Feyenoord s-a desfășurat într-un oraș fără opoziție reală din partea galeriei gazdă. Nu pentru că olandezii n-ar fi fost pregătiți de confruntare, ci pentru că pur și simplu nu aveau cu cine. Bucureștiul le-a oferit decor, bere și spațiu de manifestare, dar nu și un adversar pe măsura reputației lor.

Galerie numeroasă, fotbal nebun

Pe stadion, Feyenoord a avut tot ce și-ar putea dori o echipă aflată în deplasare: 4.274 de bilete, o galerie care n-a tăcut nicio secundă și senzația că meciul este sub control. Entuziasmul olandezilor a atins cote maxime în momentul în care echipa lor a condus cu 3-1, iar tribuna batavă se pregătea deja pentru o seară perfectă, cu victorie, cântece și continuarea petrecerii prin oraș.

Doar că fotbalul a decis să ofere un spectacol pe gustul publicului. FCSB a reușit o revenire spectaculoasă, aproape neverosimilă, iar meciul s-a transformat într-un carusel de emoții. Gol după gol, presiune, nervi, speranțe reaprinse și, în cele din urmă, lovitura finală în ultimul minut: 4-3 pentru FCSB. O întoarcere de scor care a lăsat Arena Națională în extaz și galeria olandeză în tăcere, pentru prima dată în acea seară.

Feyenoord a plecat din București cu vocile răgușite, cu telefoanele pline de imagini și clipuri, dar și cu amintirea unui meci pe care l-a avut în mână și l-a pierdut dramatic. Un final amar, dar un spectacol fotbalistic pe care puțini îl vor uita prea curând.

Cine a câștigat, de fapt, deplasarea

Proprietarii de localuri din Centrul Vechi își freacă mâinile, notele de plată au fost serioase. Berea a curs valuri, atât de multă că puteai umple vadul secat al Dâmboviței cu ea. În criza în care se zbate Horeca, fanii din Rotterdam au fost mană cerească. Jandarmeria își trage sufletul după o seară dificilă. Bucureștiul mai adună niște mizerie. Iar mitul fanului „civilizat din Vest” mai pierde din strălucire.

Feyenoord a venit, a băut, a cântat, a făcut scandal, s-a dat în carusel, a condus cu 3-1 și a plecat învinsă. O deplasare europeană completă.

CITEȘTE ȘI: Nu este o eroare! Cu cât a ajuns să se vândă o singură gogoașă, la târgul de Crăciun din Drumul Taberei

NU RATA: Vlad Chiricheș a ieșit la plimbare cu un Ford “șifonat”. Oficial, la FCSB are ditamai salariul!