49 de ani de la Cutremurul din 1977. Peste 1.500 de persoane au murit în urma seismului de 7,4 grade Richter

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Se împlinesc 49 de ani de la cutremurul care a zguduit România din temelii și care a lăsat efecte devastatoare. Peste 1.500 de persoane și-au pierdut viața în urma seismului din anul 1977. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde s-au prăbușit peste 33 de clădiri.

În seara fatidică de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în onoarea oaspeților. După discursul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

49 de ani de la Cutremurul din 1977

La început, știrile vorbeau despre un cutremur de gradul 10. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În același timp, autoritățile erau dezorientate, neavând nici aparatura necesară pentru a interveni. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, precum și un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.

Sursă foto: Profimedia

Teama de cutremur rămâne foarte ridicată

Marele cutremur din 1977 s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere. Pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Potrivit unui studiu realizat în urmă cu un an, teama de cutremure rămâne foarte ridicată în rândul populației. 59% dintre bucureșteni consideră cutremurele ca fiind un pericol major, plasându-le pe locul doi printre motivele de îngrijorare, după cele de sănătate personală.

CITEȘTE ȘI: Cine este românca găsită fără viață într-o clădire părăsită din Catania, printre gunoaie. Poliția îi caută cu disperare rudele