Ritualul urzicării de Sf. Gheorghe: care este semnificația acestui obicei de pe 23 aprilie

Pe data de 23 aprilie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Gheorghe, martirul care a ucis balaurul ce teroriza cetatea Silena din provincia Libiei. În tradiția populară, în această zi, tinerii obișnuiau să se bată cu urzici. Află, în rândurile următoare, care este semnificația acestui obicei.

Sfântul Mucenic Gheorghe este considerat ocrotitor al armatelor terestre. Acest martir a devenit unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului și multe biserici din România îi poartă hramul. În fiecare an, i se dedică trei zile de sărbătoare: 22, 23 și 24 aprilie.

Obiceiul urzicării de Sf. Gheorghe

În tradiția populară, există mai multe obiceiuri și superstiții care încă se mai respectă în această zi. Cel mai cunoscut ritual este cel al urzicării de Sf. Gheorghe, practicat de tinerii din comunitățile tradiționale bucovinene.

Aceștia adunau tulpini de urzici cu care se băteau, pe furiș, peste părțile corpului care nu erau acoperite de haine. Considerau că așa vor fi mai ageri și mai harnici în perioada verii, sezonul muncilor la câmp și în gospodării. Acest ritual este considerat că ajută și la menținerea sănătății pe tot parcursul anului.

Urzicile se mănâncă de Sfântul Gheorghe

Tradiția spune că este bine să ai în casă urzici în aceste trei zile de sărbătoare. Acestea sunt un simbol al sângelui curat, al puterii și al sănătății. Cei care nu se băteau cu urzici le consumau sub formă de tocănițe, alături de mămăligă, ceapă verde și usturoi.

Bătrânii de la sate obișnuiau ca, în dimineața acestei zile de sărbătoare, să se frece la încheieturile mâinilor și la glezne cu urzici. Acidul formic din aceste plante le-ar fi tratat inflamațiile articulațiilor și le-ar fi redat mobilitatea. Bătrânii credeau că astfel vor avea putere de muncă în gospodărie.

Tradiție de Sângiorzul vacilor

Pe 22 aprilie, oamenii celebrează Sângiorzul vacilor sau Alesul oilor și respectă o serie de obiceiuri care marchează începutul Anului Pastoral (sărbătoare a ciobanilor).

În ajunul Sf. Gheorghe, se aleg ciobanii, locul unde se va face stâna, se aleg mieii și se pregătesc oile pentru primul muls. Acesta se făcea printr-un colac sau printr-o cunună de plante cu proprietăţi magice, ca animalele să rămână sănătoase și să aibă lapte din belșug. Apoi se prepara primul caș.

Ca să își apere oile de vrăji, ciobanii se trezesc în ziua de Sfântul Gheorghe și cântă din bucium ca sunetul să ducă departe de ei vrăjile și farmecele.

O altă tradiție din ajunul sărbătorii spunea că cei care ieșeau cu capul descoperit erau alergați de strigoaice până rămâneau fără vlagă, în codru. Acestea sunt entități despre care se credea că dormeau cu trupul, dar umblau cu spiritul în lumea largă. Se luptau cu melițele din gospodării și furau laptele vacilor.

Tradiții de Sfântul Gheorghe

În tradiția populară, prima cântare a broaștelor simbolizează momentul în care Sf. Gheorghe ia cheile de la Sf. Dumitru și deschide porțile naturii către viață.

Oamenii se scăldau înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, crezând că astfel vor fi sănătoși și protejați de rele, apoi mergeau în picioarele goale prin rouă.

Fetele tinere adunau rouă de pe firele de grâu proaspăt încolțite și se spălau cu ea pe față, pentru a rămâne frumoase și sănătoase tot anul. Fetele nemăritate își puneau o cofă plină cu apă în care se uitau pentru a își vedea ursitul.

Se mai credea că, dacă în ziua de 23 aprilie apărea rouă multă pe iarbă sau la câmp, anul va fi roditor. Dacă ploua, urma ca anul să dea mult grâu și fân.

Bărbații puneau ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestrele și ușile caselor sau ale grajdurilor, dar și la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele. Ramurile erau păstrate tot anul, ca leac împotriva unor boli. O parte din ele erau date ca hrană animalelor.

În dimineața Sfântului Gheorghe, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi împodobite cu coronițe. Dacă băieții care le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că se vor căsători în anul următor. Apoi păstrau brazdele și coronițele peste an, pentru a le folosi la farmece de dragoste sau remedii pentru boli. Tot în aceeași dimineață, fetele mergeau în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic, pe care le piteau în pod sau sub streașină. Obiceiul spune că le aduceau pețitori bogați în cale.

Flăcăii căutau dimineața iarba fiarelor, o plantă cu puteri miraculoase care putea sfărâma lacătele. Mergeau într-o dumbravă cu o cofă ce conținea apă neîncepută și pe care o ascundeau. La răsăritul soarelui, fiecare privea în ea. Dacă găseau un fir de iarbă în ea, urmau să se căsătorească cu fata pe care o iubeau. Dacă găseau o floare uscată, era semn că nu se vor însura în acel an. Dacă găseau pământ, era semn că vor muri în curând.

Femeile căsătorite culegeau, din pădure, mulgătoare și untul vacii, plante pe care le adăugau în hrana animalelor pentru a da lapte bun, de calitate, și în cantitate mare. Apoi își scoteau sculele de țesut afară, ca soarele să bată peste ele și să aibă spor la lucru tot anul.

Superstiții de Sfântul Gheorghe

• Oamenii se încingeau la brâu cu ramuri verzi pentru ca mijlocul să nu îi doară. Apoi se cântăreau pentru a se proteja de farmece și a fi sănătoși tot anul.
• Cine doarme în ziua de Sfântul Gheorghe fură somnul mieilor și va fi somnoros tot anul. Noaptea nu se dormea pentru a fi vioi și sănătoși tot anul.
• Gunoiul care se adună din gospodărie în această zi se pune la rădăcina pomilor pentru a da roade bogate.
• Preoții și enoriașii lor ies cu crucea în câmp, unde fac rugăciuni pentru ploaie și mană.
• De Sf. Gheorghe se adunau buruieni de leac de pe câmp, pe care femeile le păstrau tot anul.
• Busuiocul se semăna înainte de răsăritul soarelui era bun pentru cinste. Cine se spăla pe față cu roua adunată de pe busuioc era cinstit de toată lumea.
• Vitele se băgau în holda de grâu și, la aducerea lor înapoi acasă, se aducea și o mână din această cereală care se păstra și se amesteca cu grâul de semănat, pentru a se înmulți în anul următor.

Ce tradiție se respectă pe 24 aprilie

A doua zi după ce se celebrează Sfântul Gheorghe se sărbătorește și calul acestuia, care l-a ajutat să ucidă balaurul din Silena, provincia Libiei. În această zi nu se muncește deloc. Cine o va face se crede că atrage animalele sălbatice pe bătătură, care atacă vitele din gospodărie.

CITEȘTE ȘI:

Rugăciune către Sfântul Gheorghe. Se rostește pe 23 aprilie pentru ajutor, protecție și reușită în afaceri