Secretul pe care Mihail Pautov îl consideră esențial pentru sănătate: românii l-au uitat complet

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Traiul modern ne fură poate unul din cele mai importante și mai benefice momente ale zilei. Sunt tot mai rare cazurile în care românii aleg să facă acest lucru deosebit de important cu familia sau prietenii. În general, se petrece în singurătate, sau maximum cu un coleg sau doi de la locul de muncă.

Medicul Mihail Pautov ne arată modul cel mai benefic prin care poți transforma o simplă masă într-un izvor de sănătate și fericire.

Convitialitatea: un cuvânt antic, dar actual

Mihail Pautov aduce în prim plan un cuvânt cheie uitat de către mulți dintre noi. Este unul vechi, al strămoșilor poporului român – latinii, dar în timp a devenit mai mult decât un cuvânt fancy, a devenit un adevărat concept. Convitialitatea, din latinescul convivium, este folosit în nutrițiție, sociologie sau studii despre longevitate.

Medicul ne explică despre forța acestui simplu gest, devenit mod de viață în zonele mediteraneene: acela de a mânca și a socializa cu alți oameni în același timp.

„Convivialitatea este, de fapt, element cheie al dietei mediteraneene și este asociat cu o longevitate foarte bună, asta este pe scurt ceea ce se cheamă convivialitatea. Adică bucuria de a mânca mâncare cu alți oameni și de a socializa în același timp.”

Cum ne ajută practic acest fel de a mânca

Acest concept despre care ne vorbește Mihail Pautov este foarte cunoscut și studiat în așa numitele ”Blue Zones” – Sardinia, Ikaria Okinawa – zone în care oamenii se apropie de vârsta de 100 de ani. Ce au în comun aceste locuri este faptul că oamenii mănâncă împreună zilnic, mesele durează mult și sunt însoțite de obicei și de ritual – povești și un pahar cu vin în compania familiei.

Astfel, Mihail Pautov ne atrage atenția că nu doar ceea ce mâncăm, dieta în sine, contează, ci și felul în care o facem:

„Dacă optezi pentru o masă socială, dacă te duci într-un loc unde se mânâncă, ai un mare noroc dacă este frecventat de oameni care să-ți placă. Dincolo de masa aceea pe care o mănânci, mâncatul social într-un loc în care sunt și alți oameni o să te binedispună, o să-ți dea poftă de mâncare, o să-ți dea poftă de viață. Poate discutați ceva interesant, poate jucați un joc, poate ieșiți la plimbare, pur și simplu apreciați plăcerea de a mânca alături de alți oameni. Și asta, practic, îți menține pofta de viață și îți menține și pofta de mâncare.”

Ce spun studiile despre convitialitate

Studiile au arătat că efectele nu sunt doar o senzație, ci sunt reale. Cortizolul scade, oxitocina – hormonul conexiunii sociale – crește, iar digestia devine mai eficientă. Nutrienții se vor aborbi mai bine, vei mânca mai lent, te vei sătura mai „corect”.

La polul celălalt, oamenii care mănâncă de obicei singuri mănâncă mai haotic, consumă mai des junk food și intră sub incidența unui risc mai mare de depresie.

Deci, convivialitatea funcționează ca un ”antidot social” împotriva stresului și a unei relații proaste cu mâncarea, dar și cu noi înșine. Este un mod de a mânca pe care și românii îl cunoșteau în vechime, căci bunicii și străbunicii noștri nu mâncau decât împreună, strânși în jurul mesei.

CITEȘTE ȘI:  „Boala porcului” după mesele de Paște: medicul Mihail Pautov dezvăluie cum îți revii rapid

 Sfat de aur de la medicul Doru Negru după perioada de post: greșeala pe care o fac mulți românii la masa de Paște