Orașul uriaș din România în care trăiesc doar 6.500 de oameni. Capitala este mult mai mică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Cel mai întins oraș din România are o populație redusă, în jur de 6.500 de locuitori, însă se întinde pe o suprafață de peste două ori mai mare decât Bucureștiul. Localitatea a rămas în memoria colectivă datorită „Amintirilor din copilărie” ale lui Ion Creangă, iar în 2025 a trecut printr-un episod sever de inundații.

Orașul este mic ca număr de locuitori, dar notorietatea i-a fost dată de opera lui Creangă. Deși are doar puțin peste 6.500 de persoane, suprafața administrativă depășește Capitala și chiar teritoriul unor state europene.

Orașul uriaș din România în care trăiesc doar 6.500 de oameni

Localitatea în discuție este Broșteni, din județul Suceava, precizare necesară având în vedere că numele se regăsește în mai multe zone ale țării.

Broșteni este cel mai întins oraș din România, conform datelor oficiale. Așezarea are aproximativ 6.700 de locuitori și include fostele comune Broșteni, Hăleasa, Lungeni și Neagra, precum și satele Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa.

Localitatea are specific montan, cu elemente urbane vizibile mai ales în zona centrală, unde au fost ridicate blocuri pentru angajații minelor care funcționau odinioară în zonă.

Numele Broșteni este cunoscut și datorită episodului din „Amintiri din copilărie” în care Nică se alege cu râie de la caprele Irinucăi, iar apoi, împreună cu verișorul Dumitru, prăvălește un bolovan peste bordeiul acesteia.

Broșteniul descris de Creangă este astăzi cel mai întins oraș din România, cu o suprafață de 594,66 kilometri pătrați. Prin comparație, Bucureștiul are 228 de kilometri pătrați, iar state precum Andorra, Malta, Liechtenstein, San Marino, Monaco sau Vatican sunt mult mai mici ca întindere.

Capitala este mult mai mică

Localitatea a făcut parte din Braniștea Voronețului între 1488 și 1807, moșie dăruită Mănăstirii Voroneț de Ștefan cel Mare. Aceasta a rămas în hotarele sale până la anexarea regiunii de către Imperiul Habsburgic, în 1775. Ulterior, odată cu intrarea în administrarea Casei Regale, au fost construite drumuri și s-a dezvoltat mineritul.

Printre principalele obiective turistice se numără Biserica din lemn Sfântul Nicolae – cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă” –, ridicată în 1779. Construită din lemn de brad și tisă, cu cuie forjate manual, a funcționat atât ca biserică parohială, cât și ca școală. Astăzi găzduiește piese de muzeu vechi de peste două secole și icoane realizate de Tătărăscu, Grigorescu și Tonitza.

În zonă se mai află Casa administratorilor Domeniilor Coroanei, construită în 1895, școala din Holdița, ridicată în 1905, și cuptorul de ars var din Dârmoxa, datând din 1924. Piatra simbolică „Ion Creangă” amintește de episodul celebru din opera scriitorului.

În iulie 2025, Broșteniul a fost puternic afectat de inundații, după cantități uriașe de precipitații. Râul Bistrița a ieșit din matcă, acoperind gospodării și provocând pagube majore.

Broșteni nu este singura localitate cu suprafață uriașă. Vișeul de Sus, din Maramureș, are 443,06 kilometri pătrați, iar Săcele, din Brașov, se întinde pe 320 de kilometri pătrați.

CITEŞTE ŞI: Orașul în care nu se fac înmormântări. Motivul bizar pentru care sunt interzise

Cel mai bun oraș în care să trăiești se află în Europa. Cum arată clasamentul