Dr. Cezar explică ce trebuie să faci când „butoiul de stres” este plin! Două activități care îl ajută să se relaxeze

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Stresul nu apare doar atunci când primim o veste proastă, avem probleme la serviciu sau trecem printr-un conflict. Uneori, organismul intră într-o stare de alertă din cauza gândurilor, a amintirilor neplăcute sau a unor semnale interne pe care nici măcar nu le conștientizăm. Dr. Cezar explică românilor cum funcționează acest mecanism, de ce stresul se poate acumula fără să ne dăm seama și ce legătură are cu hipertensiunea arterială. Medicul atrage atenția asupra faptului că oamenii sunt atât de preocupați de activitățile zilnice, încât ajung să ignore nevoile propriului corp, iar lipsa pauzelor de recuperare poate întreține o stare de tensiune permanentă.

Cum ajunge stresul să crească tensiunea arterială

Legătura dintre stres și hipertensiunea arterială începe cu reacția organismului la o amenințare reală sau percepută. Atunci când creierul identifică un posibil pericol, sistemul nervos simpatic este activat, iar organismul eliberează hormoni de stres, precum adrenalina și cortizolul.

Adrenalina determină inima să bată mai repede și poate provoca îngustarea unor vase de sânge, ceea ce duce la creșterea temporară a tensiunii arteriale. Acest răspuns este normal și util în situații de urgență, deoarece pregătește organismul să reacționeze rapid.

Problemele pot apărea atunci când starea de alertă se repetă frecvent, iar perioadele de recuperare sunt insuficiente. Stresul cronic poate contribui la dereglarea mecanismelor care controlează tensiunea arterială și poate favoriza comportamente care cresc riscul de hipertensiune, precum somnul insuficient, sedentarismul sau consumul excesiv de alcool.

Dr. Cezar explică faptul că reacția de stres poate începe din mai multe direcții, nu doar din cauza evenimentelor neplăcute din jurul nostru.

„Stresul, ca mecanism, înseamnă așa: vine semnalul, care poate fi din exterior, din interior și din minte.”

Stresul din exterior: de la știrile negative până la problemele de la serviciu

Una dintre cele mai cunoscute surse de stres este mediul exterior. O ceartă, o problemă profesională, o informație alarmantă sau o veste neașteptată pot declanșa aproape instantaneu reacția de alertă a organismului.

Creierul interpretează situația și decide dacă este necesară mobilizarea resurselor fizice și mentale. Chiar dacă persoana nu se află într-un pericol fizic imediat, corpul poate reacționa prin accelerarea pulsului, creșterea tensiunii arteriale și încordarea musculaturii.

„Ce înseamnă din exterior? Vedem, auzim știri, probleme la muncă, o informație, o ceartă cu cineva, a venit semnalul din exterior”, explică Dr. Cezar.

Această reacție devine importantă mai ales atunci când situațiile stresante se succed fără pauză. O zi în care apar mai multe conflicte, termene-limită și informații îngrijorătoare poate menține organismul într-o stare de activare prelungită, chiar dacă fiecare eveniment, luat separat, pare ușor de gestionat.

Mintea poate produce stres chiar și atunci când nu se întâmplă nimic rău

O altă sursă importantă de stres este reprezentată de propriile gânduri. O persoană poate sta liniștită acasă, fără să primească vreo veste neplăcută, și totuși să experimenteze o stare intensă de neliniște.

Amintirile unor experiențe dificile, anticiparea unor probleme viitoare sau scenariile negative repetate în minte pot activa răspunsul fiziologic la stres. Organismul nu reacționează exclusiv la ceea ce se întâmplă în prezent, ci și la felul în care creierul interpretează și anticipează evenimentele.

„Semnalul din minte: nu s-a întâmplat nimic în exterior, n-am primit niciun mail, n-am primit niciun telefon, nicio veste proastă, n-am văzut nicio știre cu război, n-am văzut nimic, dar noi prelucrăm anumite gânduri din trecut, ce s-a întâmplat acum cinci ani, acum șapte ani, sau frici din viitor: ce-o să mă fac în situația asta? Mintea începe să producă stres”, spune medicul.

Acest mecanism explică de ce îngrijorarea continuă poate fi însoțită de palpitații, tensiune musculară sau dificultăți de relaxare, chiar și în absența unui eveniment exterior.

Totuși, faptul că stresul poate crește temporar tensiunea arterială nu înseamnă că orice episod de anxietate provoacă automat hipertensiune cronică. Apariția acestei afecțiuni depinde de mai mulți factori, inclusiv predispoziția genetică, vârsta, alimentația, greutatea corporală și nivelul de activitate fizică.

Semnalele din interiorul corpului, o sursă de stres pe care o ignorăm

Dr. Cezar atrage atenția și asupra unei categorii de semnale pe care oamenii le observă mult mai greu: cele provenite din interiorul organismului.

Corpul dispune de numeroși receptori care monitorizează permanent tensiunea arterială, compoziția sângelui, poziția membrelor, tensiunea musculară și alte modificări fiziologice. Aceste informații sunt procesate prin circuite nervoase complexe, în care hipotalamusul joacă un rol important în menținerea echilibrului intern.

„Noi în interior avem senzori, deci noi suntem ca cel mai complex avion, cu toți senzorii: baroreceptori, chemoreceptori, senzori de salinitate, senzori de orice. Orice mișcare în corpul ăsta este foarte, foarte fin reglată și acești senzori, toate semnalele astea, se adună tot la centru, la hipotalamus.”

Medicul compară hipotalamusul cu un dispecerat care participă la coordonarea răspunsurilor organismului la diferite nevoi fiziologice.

„Hipotalamusul e un fel de dispecerat: mi-e foame, mi-e frig, mi-e sete și noi trebuie să rezolvăm disconfortul ăsta.”

Din punct de vedere fiziologic, hipotalamusul nu este singurul centru care primește și interpretează aceste informații, însă are un rol esențial în reglarea temperaturii corporale, a foamei, a setei și a răspunsului hormonal la stres.

De ce nu mai ascultăm semnalele pe care ni le transmite organismul

Potrivit Dr. Cezar, una dintre problemele vieții moderne este faptul că oamenii ajung să ignore semnalele de oboseală, disconfort sau suprasolicitare, deoarece sunt permanent preocupați de responsabilități și de activitățile pe care trebuie să le finalizeze.

Statul îndelungat într-o poziție, tensiunea musculară, lipsa odihnei și acumularea oboselii pot contribui la senzația generală de disconfort. Atunci când aceste semnale sunt ignorate, persoana poate continua să funcționeze într-un ritm solicitant, fără să își acorde timpul necesar recuperării.

„Vin foarte multe semnale din interior, de la mușchi, de la fascii, că am stat într-o poziție, că avem un stres, că parcă ceva… Dar noi nu interpretăm chestia asta, pentru că mintea noastră preia controlul și noi nu mai suntem atenți la corp.”

Pentru a ilustra diferența dintre comportamentul oamenilor și reacțiile naturale ale animalelor, medicul oferă exemplul câinilor și pisicilor, care se întind și se odihnesc atunci când simt nevoia.

„Un animăluț, un cățel, o pisică, așa se întinde, se culcă la prânz. Noi nu avem timp să dormim la prânz, n-avem timp să ne odihnim, n-avem timp să punem pe pauză.”

Odihna insuficientă și somnul de slabă calitate sunt relevante și pentru sănătatea cardiovasculară, deoarece pot afecta mecanismele prin care organismul reglează tensiunea arterială. De aceea, recuperarea nu ar trebui privită ca un lux, ci ca o parte importantă a menținerii sănătății.

„Butoiul de stres” care se umple în fiecare zi

Dr. Cezar folosește imaginea unui butoi care se umple treptat pentru a explica felul în care diferitele surse de stres se pot acumula de-a lungul zilei.

Problemele profesionale, grijile personale, gândurile negative, disconfortul fizic și lipsa pauzelor pot contribui la o stare de suprasolicitare. Chiar dacă fiecare factor pare suportabil, efectul lor combinat poate deveni dificil de gestionat.

„Și atunci se acumulează un stres, un stres, un stres, de peste tot. Și toate astea se adună.”

În cazul persoanelor care se confruntă frecvent cu asemenea situații, răspunsul de stres poate fi activat în mod repetat, iar organismul poate avea mai puține ocazii să revină la o stare de relaxare.

Metafora butoiului nu reprezintă un mecanism medical propriu-zis, însă descrie sugestiv experiența acumulării solicitărilor psihice și fizice, precum și importanța perioadelor de recuperare.

Cum poate fi golit „butoiul de stres”. Ce recomandă Dr. Cezar

Medicul consideră că oamenii au nevoie să introducă în programul zilnic activități care să le permită să se relaxeze și să își reducă nivelul de tensiune acumulată.

Pauzele, mișcarea și momentele în care atenția este îndreptată către propriul corp pot contribui la diminuarea senzației de suprasolicitare. Pentru Dr. Cezar, sportul și sauna reprezintă două modalități personale de recuperare.

„Noi dacă nu dăm semnal la centru să zicem: «Bă, e ok, da? Hai un pic, că m-am întins un pic pe iarbă, m-am dus cu apă rece, m-am refrigerat» și așa mai departe, butoiul de stres se mai golește. Deci noi golim butoiul ăsta plin de stres. Eu îl golesc foarte eficient când fac un antrenament sau mă duc să fac o saună.”

Activitatea fizică regulată este una dintre măsurile care pot contribui atât la reducerea stresului, cât și la controlul tensiunii arteriale. Exercițiile aerobice, precum mersul alert, înotul sau ciclismul, pot avea beneficii cardiovasculare atunci când sunt practicate constant și adaptate condiției fizice.

În schimb, sauna nu este potrivită pentru toată lumea, iar persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, hipertensiune necontrolată sau episoade de amețeală ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a o utiliza. Expunerea la temperaturi extreme și schimbările bruște de temperatură pot produce modificări importante ale tensiunii arteriale.

Stresul și hipertensiunea arterială: de ce nu trebuie ignorate valorile crescute ale tensiunii

Explicațiile Dr. Cezar evidențiază faptul că stresul nu este provocat exclusiv de evenimentele exterioare, ci poate fi alimentat și de gânduri, de disconfortul fizic și de lipsa recuperării.

În același timp, relația dintre stres și hipertensiunea arterială este complexă. Stresul acut poate determina creșteri temporare ale tensiunii prin activarea sistemului nervos simpatic, însă hipertensiunea cronică nu poate fi explicată doar prin stres și nici nu poate fi diagnosticată exclusiv pe baza simptomelor.

O persoană poate avea tensiune arterială crescută fără să simtă nimic neobișnuit, motiv pentru care măsurarea periodică este importantă, mai ales în prezența factorilor de risc cardiovascular.

Reducerea stresului, odihna suficientă, activitatea fizică și o alimentație echilibrată pot sprijini sănătatea cardiovasculară, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală și tratamentul prescris atunci când hipertensiunea a fost deja diagnosticată.

Mesajul central al explicațiilor oferite de Dr. Cezar este că organismul are nevoie nu doar să facă față solicitărilor zilnice, ci și să primească suficient timp pentru recuperare. Ignorarea constantă a oboselii și a disconfortului poate întreține o stare de stres, în timp ce pauzele și obiceiurile sănătoase pot ajuta la restabilirea echilibrului.

CITEȘTE ȘI:  Secretul poftei de dulce! Dr. Cezar explică de ce corpul „urlă” după zahăr și cum putem rupe cercul vicios

Dr. Cezar spune ce ne face creierul țăndări! Experimentul care explică de ce nu te poți opri din scroll