Agresiunea violentă petrecută într-o școală din Bistrița ridică semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor de prevenire a violenței și a radicalizării în rândul minorilor. Un elev de numai 13 ani a intrat în unitatea de învățământ înarmat cu un cuțit și a atacat o profesoară și un coleg. Ulterior, ancheta a scos la iveală informații îngrijorătoare despre preocupările băiatului, mesajele pe care le publica în mediul online și planurile pe care le-ar fi conturat cu mult timp înainte de incident.
Cazul readuce în atenție siguranța elevilor în școli, dar și capacitatea instituțiilor de a identifica din timp comportamentele care pot indica un risc major. Deși în unitatea de învățământ se desfășuraseră activități de prevenire a bullyingului, iar profesorii primiseră informații despre identificarea semnelor radicalizării, atacul nu a fost împiedicat.
Mesajele online care au dezvăluit intențiile elevului
Potrivit informațiilor apărute în cadrul anchetei, minorul își exprimase în mediul online convingeri extremiste și o ostilitate puternică față de anumite persoane. În însemnările sale apăreau idei legate de răzbunare, de presupusa superioritate a rasei albe și de dorința de a-i pedepsi pe cei pe care îi considera responsabili pentru suferințele sale.
Aceste mesaje conturau o perspectivă radicalizată asupra lumii, în care frustrările personale erau asociate cu prejudecăți rasiale și cu intenții violente. Internetul ar fi avut un rol important în dezvoltarea acestor convingeri, oferindu-i acces la idei extremiste pe care minorul ajunsese să le considere justificări pentru acțiunile sale.
„Ca răzbunare împotriva celor care mi-au făcut viaţa un iad şi ca să salvez rasa albă de imigranţi şi „persoane” pe care le consider periculoase pentru viitorul societăţii”.
„Trebuie să asigurăm existenţa poporului nostru şi un viitor pentru copiii albi.”
„Vreau să îi vizez pe cei care nu sunt albi, în special pe copilul ăsta care arată ca un indian, probabil din clasa a lll-a, a lV-a. Vreau să-l fac să sufere”.
Investigația a scos la iveală și faptul că băiatul ar fi început să se gândească la atac cu mai multe luni înainte de producerea acestuia. Potrivit informațiilor prezentate, colegul vizat ar fi fost urmărit în planurile sale încă din februarie, iar data de 19 octombrie ar fi fost aleasă în mod deliberat, în apropierea zilei de naștere a victimei.
Mai mult, colegul atacat nu ar fi fost singura persoană pe care minorul intenționa să o vizeze. În planurile sale ar fi figurat și alte trei persoane, ceea ce ridică întrebări suplimentare cu privire la amploarea intențiilor sale și la riscurile care ar fi putut exista înaintea agresiunii.
Cursurile anti-bullying nu au împiedicat tragedia
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale cazului este faptul că polițiștii desfășuraseră activități de prevenire a bullyingului chiar în clasa din care făcea parte elevul. Cu toate acestea, înainte de atac, băiatul nu fusese identificat oficial ca prezentând probleme de comportament care să indice un pericol de asemenea amploare.
În urma unei activități organizate înainte de vacanța de vară, un polițist ar fi discutat cu diriginta despre comportamentul minorului. La acel moment, elevul era considerat un copil fără probleme evidente, cu rezultate bune la învățătură. Nu existau semnalări oficiale care să indice că ar putea recurge la un act de violență extremă.