Câte zile trebuie să ia un copil antibiotice pentru pneumonie? Medicul Mihai Craiu explică de ce tratamentele lungi nu sunt mereu necesare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția asupra unei greșeli frecvente pe care părinții o pot face atunci când copiii se îmbolnăvesc: administrarea repetată sau prelungită a antibioticelor, chiar și în situațiile în care acestea nu sunt necesare. Specialistul explică faptul că există dovezi științifice tot mai solide potrivit cărora anumite infecții bacteriene pot fi tratate cu antibiotice pentru perioade mai scurte decât se recomanda în trecut, fără ca eficiența tratamentului să fie afectată. Medicul prezintă și cazul unui băiețel de cinci ani care a primit două cure prelungite de antibiotice doar pentru că avea secreții nazale verzi, deși nu prezenta alte simptome îngrijorătoare.

Mihai Craiu explică de ce tratamentele cu antibiotice pot fi mai scurte

Administrarea antibioticelor la copii continuă să fie un subiect important în practica pediatrică, mai ales în sezonul rece, când infecțiile respiratorii devin tot mai frecvente. Medicul Mihai Craiu explică faptul că recomandările privind durata tratamentelor au evoluat în ultimii ani, pe măsură ce cercetările au demonstrat că, pentru anumite infecții bacteriene necomplicate, curele mai scurte pot avea rezultate comparabile cu cele prelungite.

Specialistul face referire la recomandările Academiei Americane de Pediatrie și subliniază că, în cazul pneumoniei comunitare necomplicate și al sinuzitei acute la copii, durata administrării antibioticelor poate fi mai mică decât cea utilizată în mod tradițional. Aceste recomandări privesc situații clinice specifice și nu înseamnă că toate infecțiile bacteriene trebuie tratate după aceeași schemă.

„De mai mulți ani se acumulează dovezi solide pentru utilizarea unor cure MAI SCURTE de antibiotice la copilul cu boală bacteriană. Astăzi despre pneumonia comunitară și sinuzită, la copil.

Recomandările oficiale ale Academiei Americane de Pediatrie AAP sunt: Tratăm cu antibiotice o pneumonie comunitară necomplicată la copil DOAR 3 până la 5 zile!

Tratăm cu antibiotice un spisod de sinuzită acută la copil DOAR 5 până la 7 zile!”, explică medicul Mihai Craiu.

Durata tratamentului trebuie însă stabilită de medic în funcție de diagnosticul copilului, severitatea bolii, antibioticul prescris și evoluția simptomelor. Părinții nu ar trebui să scurteze din proprie inițiativă o cură deja recomandată, chiar dacă starea copilului se îmbunătățește.

Ce arată cercetările despre copiii care au primit mai puține zile de antibiotic

Unul dintre argumentele prezentate de Mihai Craiu este legat de rezultatele unei cercetări recente din Statele Unite, care a analizat eficiența tratamentelor antibiotice de durată redusă. Potrivit explicațiilor medicului, copiii care au primit antibiotice pentru perioade mai scurte au avut rezultate similare în ceea ce privește vindecarea, comparativ cu cei tratați timp de șapte până la zece zile.

Mai mult, reducerea duratei administrării nu a fost asociată, în cercetarea citată de pediatru, cu o creștere a numărului de reveniri în serviciile de urgență. Aceste observații susțin ideea că un tratament mai lung nu este automat și unul mai eficient, atunci când vorbim despre infecții pentru care există dovezi că o cură mai scurtă este suficientă.

„Un articol recent din SUA arată că această scădere a duratei de administrare a antibioticelor la copii a produs aceași rată de vindecare, fără a favoriza creșterea numărului de reveniri în Compartimentul de Urgențe a copiilor ce au primit mai puține zile de tratament, comparativ cu cei care au primit 7 până la 10 zile de tratament cu antibiotice.”

Medicul avertizează că administrarea inutilă a antibioticelor poate avea consecințe asupra organismului copilului, inclusiv prin afectarea florei intestinale. În plus, utilizarea nejustificată a acestor medicamente contribuie la problema rezistenței bacteriene la antibiotice, motiv pentru care prescrierea lor trebuie să se bazeze pe o evaluare medicală.

„Vine iarna și iarăși ne apucăm să distrugem flora intestinală și imunitatea copiiilor noștri dând nesfârșite cure repetate de antibiotice inutile!!!”, avertizează Mihai Craiu.

Cazul unui băiețel de cinci ani care a primit două cure de antibiotice pentru „mucii verzi”

Pentru a arăta cum se poate ajunge la administrarea nejustificată a antibioticelor, medicul Mihai Craiu povestește cazul unui copil de cinci ani, care s-a prezentat la un control pentru reevaluarea tratamentului împotriva astmului. Băiețelul revenise la medic după șase luni de la consultația precedentă, iar mama sa a explicat că, pe parcursul verii, evoluția fusese foarte bună.

Copilul nu avusese crize de astm, nu necesitase administrarea medicamentului Ventolin, putea depune efort fizic fără dificultăți și nu se trezea noaptea din cauza simptomelor respiratorii. Cu toate acestea, în toamnă, primise două cure prelungite de antibiotice, motivul invocat fiind culoarea verde a secrețiilor nazale.

„Povestea zilei de ieri – baiat de 5 ani care a venit la control pentru reevaluare tratamentului pentru astm, dupa 6 luni de la ultima vizită.

Mama spune «totul a fost perfect vara aceasta…. fără crize, fără nevoia de a folosi Ventolin, cu o capacitate excelentă de efort, fără treziri nocturne din cauza simptomelor de astm…»

Până aici e foarte bine… dar…

Urmează un «dar»…

A primit de la medicul său, din provincie, 2 cure prelungite de antibiotic în toamna asta, pentru că avea «mucii verzi». Fără să prezinte febră, având starea generală bună, fără tuse frecventă sau dispnee, fără durere de urechi…”

Exemplul prezentat de pediatru evidențiază o confuzie frecventă în privința infecțiilor respiratorii: ideea că secrețiile nazale verzi indică automat o infecție bacteriană care necesită antibiotic. În realitate, culoarea mucusului nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului, deoarece secrețiile pot deveni galbene sau verzi și în timpul unor infecții virale.

În cazul sinuzitei bacteriene, medicul ține cont de ansamblul simptomelor și de evoluția acestora, nu doar de aspectul secrețiilor nazale. Prin urmare, simpla prezență a „mucilor verzi” nu reprezintă, în sine, un motiv pentru începerea tratamentului antibiotic.

Mesajul medicului Mihai Craiu pentru părinți înainte de sezonul rece

Odată cu apropierea iernii, când copiii sunt mai expuși infecțiilor respiratorii, Mihai Craiu le reamintește părinților că antibioticele trebuie utilizate doar atunci când există o indicație medicală. Specialistul insistă asupra faptului că durata tratamentului poate fi redusă în anumite situații, însă această decizie trebuie luată întotdeauna sub supravegherea medicului.

În cazul pneumoniei comunitare necomplicate, pediatrul vorbește despre posibilitatea administrării antibioticelor timp de trei până la cinci zile, în condițiile unei evaluări corespunzătoare și ale monitorizării evoluției copilului.

„MESAJ DE LUAT ACASĂ – când trebuie să folosim antibiotice la copilul altfel sănătos, care face o infecție respiratorie banală, presupus bacteriană, vom utiliza DOAR 3-5 zile de antibiotic pentru o pneumonie. Cu supraveghere medicală, evident!”

Mesajul central al medicului este că antibioticele nu trebuie administrate preventiv, pentru orice răceală sau doar pentru că secrețiile nazale și-au schimbat culoarea. Atunci când sunt necesare, acestea trebuie prescrise pentru infecția diagnosticată și pentru durata potrivită, fără prelungiri inutile, dar nici fără întreruperea tratamentului din proprie inițiativă.

Pentru părinți, cea mai importantă recomandare rămâne consultarea medicului înainte de administrarea antibioticelor și respectarea indicațiilor primite, astfel încât copilul să beneficieze de un tratament eficient, fără expunere inutilă la medicamente.

CITEȘTE ȘI:  Dispozitivul pe care părinții copiilor cu astm ar trebui să-l cunoască! Mihai Craiu explică regula „semaforului”

Adio vacanță, bun venit tuse și nas înfundat! Dr. Mihai Craiu îi pregătește pe părinți pentru întoarcerea copiilor în colectivitate