Pungile biodegradabile au devenit o prezență obișnuită în supermarketuri și sunt considerate o alternativă mai prietenoasă cu mediul față de ambalajele tradiționale din plastic. Cu toate acestea, medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția asupra unui aspect pe care mulți consumatori îl ignoră: pungile biodegradabile nu ar fi potrivite pentru păstrarea îndelungată a alimentelor. Potrivit specialistului, anumite produse își pot pierde prospețimea, textura și gustul atunci când sunt depozitate în astfel de ambalaje, motiv pentru care recomandă folosirea unor materiale diferite, în funcție de tipul alimentului.
Mihaela Bilic explică de ce pungile biodegradabile nu sunt potrivite pentru depozitarea alimentelor
Pungile biodegradabile sunt folosite frecvent pentru transportul cumpărăturilor, iar mulți români obișnuiesc să păstreze în ele fructele, legumele, pâinea sau alte produse alimentare chiar și după ce ajung acasă. Deși aceste ambalaje sunt apreciate pentru faptul că se pot descompune mai ușor în anumite condiții, medicul nutriționist Mihaela Bilic susține că ele pot crea probleme atunci când sunt utilizate pentru depozitarea alimentelor.
Specialistul explică faptul că pungile biodegradabile se pot degrada relativ repede și pot dezvolta un miros neplăcut. În observațiile sale, acest tip de ambalaj ar favoriza și deteriorarea mai rapidă a unor alimente, care își pot pierde caracteristicile inițiale.
„Știm cu toții pungile biodegradabile. Vestea bună: chiar sunt biodegradabile, se dezintegrează rapid. Vestea mai puțin bună: miros urât. Și apoi alimentele păstrate în astfel de pungi se degradează accelerat, se strică rapid”, explică medicul nutriționist Mihaela Bilic.
Ce se întâmplă cu legumele, pâinea și brânzeturile păstrate în pungile biodegradabile
Potrivit Mihaelei Bilic, efectele depozitării în pungile biodegradabile pot fi observate în special în cazul alimentelor perisabile, care își pot modifica textura și aspectul. Legumele pot deveni moi și își pot pierde din conținutul de apă, în timp ce pâinea, mezelurile și brânzeturile pot suferi modificări care le afectează calitatea.
Nutriționistul atrage atenția că nu toate ambalajele sunt potrivite pentru orice produs alimentar și că materialul folosit pentru transport nu trebuie confundat cu cel destinat păstrării produselor în condiții optime.
„Legumele se înmoaie și se dehidratează. Pâinea nu se găjește păstrată în biodegradabil. Mezelurile și brânzeturile se muzguiesc și își schimbă gustul”, spune Mihaela Bilic.
Aceste modificări pot fi influențate și de temperatură, umiditate, circulația aerului și durata depozitării. De aceea, prospețimea alimentelor nu depinde exclusiv de materialul pungii, ci și de condițiile în care acestea sunt păstrate.
Unde trebuie păstrate fructele, legumele și pâinea. Recomandările medicului nutriționist
Pentru a evita deteriorarea rapidă a alimentelor, Mihaela Bilic recomandă alegerea ambalajului în funcție de produs. În cazul fructelor și legumelor, aceasta indică pungile din plastic sau celofan, despre care spune că pot contribui la menținerea prospețimii, în timp ce pentru pâine recomandă hârtia sau celofanul.
Alegerea ambalajului trebuie făcută însă și în funcție de nevoile alimentului. Unele fructe și legume au nevoie de aerisire pentru a evita acumularea condensului, iar pâinea poate mucegăi mai repede dacă este păstrată într-un mediu excesiv de umed. În plus, produsele care necesită refrigerare trebuie ținute la temperatura recomandată, indiferent de ambalajul folosit.
„Atunci, unde păstrăm corect alimentele? Fructele și legumele în pungi de plastic sau de celofan, așa rămân proaspete. Pâinea în hârtie sau în hârtie sau de celofan”, explică medicul nutriționist.
Cum trebuie depozitate mezelurile și brânzeturile. Greșeala pe care mulți o fac după cumpărături
Mezelurile și brânzeturile necesită o atenție deosebită atunci când sunt depozitate, deoarece sunt produse perisabile, iar păstrarea lor în condiții necorespunzătoare poate favoriza alterarea. Mihaela Bilic recomandă folosirea hârtiei cerate pentru aceste categorii de alimente, în locul pungilor biodegradabile utilizate la transportul cumpărăturilor.
Medicul subliniază că rolul principal al pungilor biodegradabile este transportul produselor și că acestea nu ar trebui folosite automat și pentru depozitarea alimentelor acasă.
„Iar mezelurile și brânzeturile, bineînțeles, în hârtie cerată. Deci asta este pentru transport, de păstrat nu le păstrăm în ea”, precizează Mihaela Bilic.
Pentru siguranța alimentară, mezelurile și brânzeturile care necesită refrigerare trebuie păstrate la frigider, respectând indicațiile de pe ambalaj și termenul de consum după deschidere. De asemenea, orice material care intră în contact direct cu alimentele trebuie să fie destinat utilizării alimentare.
Recomandările Mihaelei Bilic readuc astfel în atenție o diferență importantă dintre ambalajele folosite pentru transport și cele potrivite pentru păstrarea alimentelor. Chiar dacă pungile biodegradabile pot reprezenta o opțiune utilă pentru cumpărături, specialistul consideră că depozitarea produselor în ele nu este cea mai bună alegere pentru menținerea prospețimii.