Cum Realul lui Di Stefano a avut parte de o experiență inedită la București

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În sezonul 1963-1964, marele Real Madrid a înfruntat-o pe Dinamo în primul tur al Cupei Campionilor Europeni și a avut parte de o experiență cel puțin interesantă după ce au ajuns la București.

Spaniolii câștigaseră primele cinci ediții ale competiției și mai disputaseră o finală în 1962, pierdută în fața celor de la Benfica Lisabona.

În toamna 1963, Realul, cu Alfredo Di Stefano, Ferenc Puskas și Paco Gento în prim-plan, a trecut în turul preliminar al Cupei Campionilor de Glasgow Rangers cu scorul general de 7-0, în timp ce Dinamo, din postura de campioană a României, a eliminat-o pe Motor Jena, din Germania de Est, în urma succeselor cu 2-0 de acasă și 1-0 din deplasare.

Astfel, pe 13 noiembrie 1963, gruparea din Ștefan cel Mare urma să încrucișeze săbiile la București cu Realul. Renumele Madridului stârnea teamă în rândul oricărei echipe, mai ales pentru una lipsită de experiență în asemenea dueluri la cel mai înalt nivel, cum era pe atunci Dinamo.

Așa că șefii clubului sau, poate, unii situați mai sus în ierarhiile comuniste s-au gândit să compenseze diferența de valoare prin distragerea atenției spaniolilor de la meci. Și cum să facă asta mai bine dacă nu prin prezentarea frumuseților locale chiar la hotelul unde erau cazați cei de la Real Madrid!

„Au pus câte o fată în fiecare din camerele alăturate de la hotel. Ni s-a spus mai târziu că este ceva obișnuit ca echipele românești să procedeze astfel cu oaspeții lor. Am avut o ședință, în care am vorbit să ne comportăm ca și cum nu am remarcat nimic”, a rememorat Di Stefano acel episod. „Am venit să jucăm fotbal, iar după meci, cine vrea să meargă, e liber să o facă. Dar mai întâi de toate, trebuie să ne gândim la meci”, a fost mesajul care a răzbătut din sânul lotului Realului.

Argentinianul a continuat povestirea în paginile cărții Fear and Loathing in La Liga, scrisă de jurnalistul britanic Sid Lowe: „Erau toate fete frumoase, de 22-23 de ani, dar nu am căzut în capcana lor. Când meciul s-a terminat, unii dintre jucători au spus: să ne schimbăm repede și să mergem la hotel! Au alergat într-un suflet gândindu-se că fetele erau încă acolo, dar acele porumbițe își luaseră zborul! Nu ne-am ales cu fetele, dar i-am bătut pe români și în tur și în retur!”

La București, pe fostul 23 August, în fața a aproape 100 de mii de spectatori, Realul nu a lăsat nicio șansă dinamoviștilor, impunându-se clar cu 3-1. În retur, madrilenii au câștigat tot la o diferență de două goluri, scor 5-3, iar după acel succes, a mers până în finala Cupei Campionilor, pierdută cu 1-3 în fața lui Internazionale Milano.

Acela a fost ultimul meci în tricoul Realului pentru Alfredo Di Stefano, omul care a povestit multe decenii mai târziu cum a fost ademenit, la București, cu frumusețile patriei noastre!