Diplomații germani, pioni ai Moscovei?! După ce au susținut ani la rând ideile lui Putin, oficialii au acum îndoieli
Relațiile Germaniei cu regimul lui Putin au început să se deterioreze, după ce Rusia a invadat Ucraina. Cancelarul Olaf Scholz, un social-democrat care a preluat conducerea țării după plecarea Angelei Merkel în luna decembrie, a anunțat că țara a trecut printr-o schimbare de 180 de grade din punct de vedere al politicii de apărare a Germaniei, imediat după atacurile fără precedent din Ucraina, se arată într-un documentar realizat de Gândul.ro.
Berlinul trece printr-un proces dureros de introspecție și îndoială, iar în rândul oficialilor s-a instaurat astfel o panică imensă. După ce au susținut ani la rând ideile liderului de la Kremlin, diplomații par să își dea seama că au fost niște pioni ai Moscovei și devin principalii vinovați pentru situația actuală din Ucraina.
Merkel a insistat că se poate negocia cu Putin
Angela Merkel, cancelarul care a condus Germania din 2005 până în 2021, pare să fie principalul responsabil pentru criza din Ucraina. Merkel a fost vocea care a refuzat primirea Ucrainei în alianța NATO. Ea a insistat că Vladimir Putin este o persoană cu care se poate negocia, chiar dacă faptele demonstrau întotdeauna contrariul.
Acest lucru se întâmpla încă de la invadarea Georgiei, bombardarea Siriei, anexarea Crimeei în anul 2014, războiul din Donbas, asasinarea criticilor de la Kremlin sau chiar otrăvirea lui Alexei Navalnîi, principalul critic al lui Vladimir Putin. Angela Merkel credea că diplomația în relația cu Rusia era calea spre menținere a păcii, astfel că și-a dat acceptul să se construiască Proiectul Nord Stream 2 în anul 2015, în ciuda războiului care a avut loc în estul Ucrainei și ocuparea Peninsulei Crimeea.
De când Rusia a izbucnit războiul în Ucraina pe 24 februarie, nu s-au mai publicat foarte multe informații despre Angela Merkel. Potrivit Politico, fostul cancelar a transmis însă, luna trecută, prin intermediul unui purtător de cuvânt că nu și-a schimbat poziția față de decizia luată în 2008, de a bloca aderarea Ucrainei la NATO.
„A împiedicat Europa să găsească surse de aprovizionare”
Și Garry Kasparov, unul dintre cei mai mari jucători de șah din istorie, un opozant al regimului de la Kremlin, susține că o parte din vina pentru situația din Ucraina o poartă chiar Angela Merkel și Barack Obama, fostul președinte al Statelor Unite al Americii.
Kasparov i-ar fi reproșat Angelei Merkel faptul că a permis ca Europa să ajungă ”dependentă” de gazele rusești, ceea ce i-a crescut puterea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.
El susține că Germania a jucat un rol crucial în a paraliza Europa când deja agresiunea lui Putin se prefigura: „Cred că a sosit momentul pentru ca mulți lideri mondiali, precum Barack Obama, Angela Merkel, să vorbească acum.
Eu vreau să aud de la Angela Merkel, care era în Germania, era cancelarul Germaniei și, de fapt, liderul Europei. A făcut, de fapt, totul pentru ca Europa să fie dependentă de gazele rusești.
Ea este direct responsabilă de politicile agresive ale lui Putin, pentru că ea a împiedicat Europa să găsească surse de aprovizionare.”
Manuela Schwesig și-a schoimbat părerea
Fost ministru al familiei pe vremea lui Merkel, Manuela Schwesig a devenit premier al statului Mecklenburg-Vorpommern în anul 2017. Aceasta era văzută de mulți ca fiind viitorul partidului. Asta a durat însă până când a apărut proiectul Nord Stream 2. Schwesig nu a ratat nicio ocazie să apere proiectul și pe Rusia în ultimii ani, astfel că a ajuns să finanțeze o fundație non-profit cu bani de la Gazprom pentru a duce proiectul la capăt în eventualitatea când acesta ar fi fost lovit de sancțiunile americane.
Deși Manuela Schwesig nu a comentat situația din Ucraina, s-a concentrat mai mult pe SUA, pe care a acuzat-o că ar fi atacat proiectul Nord Stream 2, fără să aibă motive întemeiate.
(CITEȘTE AICI: A ÎNCEPUT RĂZBOIUL DE GHERILĂ ÎN RUSIA! „BIROURILE MILITARE DE ÎNROLARE SUNT ÎN FLĂCĂRI!”)
Deși în 2020, prin intermediul unei conferințe de presă cu membrii parlamentului, a susținut: „Aveți de ales între gazul rusesc din conducta baltică sau gazul de șist american care servește intereselor Statelor Unite”.
De curând, Schwesig și-a schimbat părerea. Aceasta a spus că fundația a fost o greșeală, iar Putin trebuie tras la răspundere pentru că a atacat Ucraina.
„Trăim o nouă eră”, a susținut Manuela Schwesig.
Frank Walter Steinmeier a susținut și el alianța energetică cu Rusia
Și Frank Walter Steinmeier, un fost un om de încredere al fostului cancelar al Germaniei, Gerhard Schroder a fost unul dintre promotorii formării alianței energetice cu Rusia, prin intermediul gazoductului Nord Stream încă de la începutul proiectului. La fel ca alți social-democrați, președintele german Frank Walter Steinmeier a spus că proiectul va garanta pacea prin crearea unei dependențe reciproce între Germania și Rusia.
Potrivit Politico, tot el a avut un rol important în încercările de a găsi o soluție diplomatică în Ucraina, în special prin așa-numita „formulă Steinmeier”, prin care influența Rusiei în Germania ar fi fost complet consolidată.
Steinmeier intenţiona să efectueze o vizită în capitala Ucrainei împreună cu şefii de stat din Polonia, Letonia, Estonia şi Lituania la jumătatea lui aprilie, dar i s-a transmis cu puţin timp înainte de plecare că nu este cazul să ajungă la Kiev.
Decizia Ucrainei a venit în contextul criticilor faţă de legăturile lui Steinmeier cu Rusia şi a eşecului său în perioada sa ca ministru de Externe de a ţine cont de avertismentul statelor est-europene privind pericolul unei agresiuni ruse.
Relația sa cu Volodimir Zelenski s-ar fi îndreptat însă, după ce Steinmeier şi-a exprimat „solidaritatea, respectul şi sprijinul pentru lupta curajoasă a poporului ucrainean împotriva agresorului rus” în conversaţia cu Zelenski.
Astfel, biroul prezidențial a anunțat că ambii şefi de stat au descris discuţia drept „foarte importantă” şi „foarte bună”.
Gerhard Schroder, loial lui Vladimir Putin
Pe lista celor care au fost influențați de Vladimir Putin se află și Gerhard Schroder. Cât timp el s-a aflat la conducerea Germaniei s-a considerat a fi cea mai reușită guvernare dintr-o întreagă generație, iar, dacă s-ar fi retras la timp, fostul cancelar ar fi rămas un lider politic de admirat. Însă acesta a decis să accepte oferta de a deveni președintele comitetului acționarilor proiectului Nord Stream, pe care l-a aprobat în ultimele zile la șefia țării.
Pe lângă toate acestea, Schroder a rămas loial. Însă nu țării, ci loialitatea sa este pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În loc să se delimiteze de Putin, Schroder s-a apropiat și mai mult de Moscova și a devenit cel mai important apărător al lui Vladimir Putin din Occident.
În luna martie, fostul cancelar a făcut o vizită la Moscova în încercarea de a intermedia un acord de pace, însă vizita a fost interpretată de unii drept o încercare de a-și repara doar imaginea publică.
(CITEȘTE ȘI: RUSIA A LANSAT RACHETA ”SATAN”. NU POATE FI INTERCEPTATĂ DE NICIUN SISTEM DE APĂRARE)
Acesta a declarat de curând că războiul Rusiei a fost o greșeală, însă și-a apărat propriile decizii.
Joe Kaeser, păcălit de liderul de la Kremlin?
Pe aceeași listă se află și germanul Joe Kaeser. În timp ce a ocupat funcția de director executiv al companiei Siemens între anii 2013-2021, Kaeser a susținut comerțul cu Rusia. După ce Rusia a anexat Crimeea în anul 2014, el a refuzat să își anuleze o călătorie la Moscova ca să stea de vorbă cu Putin în reședința privată a liderului de la Kremlin.
Tot el i-a atacat pe cei care l-au criticat și a susținut că nu va permite ca niște turbulențe temporare să aibă prea multă influență asupra planurilor sale pe termen lung. Ulterior și-a cerut scuze pentru aceste remarci și a susținut că a fost păcălit de liderul de la Kremlin: „Am fost printre cei care au crezut în principiul Wandel durch Handel (schimbare prin comerț, n.r.).” Și a făcut referire la strategia germană de a încerca să transforme țările autoritare prin aprofundarea legăturilor comerciale.
Wolfgang Reitzle, înțelegere de 6 miliarde de dolari cu Gazprom
Un alt om important pe care s-a bazat Vladimir Putin a fost Wolfgang Reitzle. El a fost principala forță din spatele gigantului industrial al gazelor naturale, Linde, în ultimii 20 de ani.
Tot el a crescut implicarea companiei pe piața din Rusia. Anul trecut, Reitzle a semnat o înțelegere de 6 miliarde de dolari cu Gazprom pentru a construi un hub al industriei gazelor naturale în apropiere de granița Rusiei cu Estonia. Până acum, compania nu s-a retras din proiect.
Deși Reitzle nu a comentat nimic referitor la situația din Ucraina, reprezentanții companiei Linde au declarat că sunt foarte îngrijorați de criza umanitară provocată de război. Însă, conform Politico, situația nu este chiar atât de îngrijorătoare încât să întrerupă afacerile cu marele lider de la Kremlin.
Matthias Platzeck: „M-am păcălit pentru că…”
Și Matthias Platzeck a fost premier al statului german Brandenburg în 2002, iar din 2005 până în 2006 a fost un lider social-democrat care a susținut poziția Rusiei până de curând.
Născut și crescut în Germania comunistă, Platzeck, care a admis că este un iubitor al cinematografului sovietic, a încercat să îi convingă pe oameni că nu au de ce să se teamă de Rusia. El a fost de foarte multe ori invitat la emisiunile de talkshow din Germania și a declarat în repetate rânduri că Rusia este neînțeleasă, iar Occidentul ar trebui să se deschidă mai mult față de Rusia pentru a câștiga încrederea Moscovei.
El a publicat în 2020 cartea „Avem nevoie de o nouă politică răsăriteană”, în care a susținut că Peninsula Crimeea ar trebui să fie recunoscută drept un teritoriu rusesc de către comunitatea internațională. Aceasta a fost o cerință pe care Platzeck a făcut-o prima dată la scurt timp după invazia Rusiei din 2014.
La o zi după ce Rusia a invadat Ucraina, Platzeck și-a schimbat însă părerea în legătură cu acest lucru și a susținut că s-a înșelat în privința Moscovei: „M-am păcălit pentru că ceea ce s-a întâmplat acum a fost de necrezut pentru mine.”
(VEZI ȘI: KREMLINUL AMENINŢĂ SUEDIA ŞI! RUSIA RECURGE IAR LA RETORICA NUCLEARĂ)
El și-a dat demisia din postul de președinte al Forului ruso-german, un grup non-profit pe care l-a condus pentru a promova legăturile dintre cele două țări.
Georg Restle: „Rusia nu este, sub nicio formă, singurul vinovat”
Și reporterul german și totodată, prezentator al unui jurnal de știri primetime, Georg Restle, a susținut încă de la început ideea controversată că expansiunea în estul Europei a alianței NATO este de vină pentru acțiunile agresive ale Rusiei. Deși l-a criticat pe liderul de la Kremlin pentru războiul declanșat în Ucraina, Restle a spus că Occidentul este la fel de vinovat ca Putin pentru conflictul cu Rusia: „Încrederea a fost distrusă în ultimii ani și Rusia nu este, sub nicio formă, singurul vinovat”.
„Istoria recentă arată că, mai mult decât oricine, Occidentul, îmbătat de victoria din Războiul Rece, a ignorat interesele Rusiei în nenumărate rânduri, în timp ce nu a învățat nimic sau nu a vrut (să învețe, n.r.)”, a susținut Restle în 2018 în fața telespectatorilor, în timp ce se pregătea să critice NATO pentru că organizau exerciții militare pe flancul estic al alianței.
(CITEȘTE ȘI: CUM ARATĂ LIMUZINA LUI VLADIMIR PUTIN. BUNCĂRUL PE PATRU ROŢI A COSTAT 300 DE MILIOANE DE DOLARI)
Friedrich Merz și-ar fi dat seama că nu e în tabăra corectă
Deși inițial pare că Friedrich Merz, noul lider al conservatorilor germani, pare că nu avea nicio legătură cu Rusia, el s-a poziționat de mai multe ori de partea lui Vladimir Putin. Abia după otrăvirea lui Navalnîi în anul 2020, Merz s-a convins că Nord Stream 2 nu este o idee tocmai bună. Până la invazia declanșată pe 24 februarie, Merz s-a împotrivit eliminării Rusiei din sistemul de plăți interbancare SWIFT și a avertizat că măsura ar putea da naștere unei bombe atomice în impactul asupra piețelor financiare. Între timp, Friedrich Merz și-a dat seama că nu se afla în tabăra corectă.
Jurgen Habermas și armele pentru Ucraina
În vârstă de 92 de ani, Jurgen Habermas, un filozof al Germaniei, a reprezentat un oracol al politicii de stânga din Germania timp de mai multe decenii și a afirmat, de mai multe ori, că Berlinul a luat decizia corectă atunci când a refuzat să trimită arme în Ucraina.
This browser does not support the video element.