Dr. Mihail Pautov dă peste cap tot ce știai despre memorie! Greșeala pe care o faci când joci Sudoku ca să-ți antrenezi creierul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Memoria poate fi antrenată, însă repetarea aceluiași exercițiu intelectual nu este neapărat cea mai bună strategie pentru a obține rezultate în mai multe domenii. Medicul Mihail Pautov vorbește despre neuroplasticitate, capacitatea creierului de a se adapta și de a forma noi conexiuni, și explică de ce diversificarea activităților mentale poate fi mai utilă decât concentrarea exclusivă asupra unui singur joc. De la Sudoku și șah până la puzzle-uri și exerciții de memorie pe telefon, varietatea provocărilor ar putea contribui la dezvoltarea unor abilități care să fie folosite și în alte situații din viața de zi cu zi.

De ce nu este suficient să joci doar Sudoku pentru a-ți antrena memoria

Jocurile de logică sunt frecvent recomandate ca modalitate de stimulare a activității cerebrale, însă medicul Mihail Pautov atrage atenția asupra unui aspect important: atunci când o persoană repetă permanent aceeași activitate, poate deveni foarte bună la acel exercițiu, fără ca beneficiile să se extindă în aceeași măsură și asupra altor capacități cognitive.

Din acest motiv, medicul recomandă diversificarea exercițiilor, astfel încât creierul să fie pus în situația de a rezolva probleme diferite, care necesită atenție, memorie, logică și planificare.

„Te joci Sudoku și joci numai Sudoku, se pare că efectul nu e atât de bun. Dar dacă joci Sudoku și după aia joci niște șah și faci jocuri de memorie pe telefon și faci un puzzle, se pare că atunci ai cel mai șmecher efect pentru îmbunătățirea memoriei”, explică medicul Mihail Pautov.

Ideea centrală este că nu un anumit joc reprezintă soluția pentru o memorie mai bună, ci alternarea activităților care solicită creierul în moduri diferite.

Ce înseamnă transferul abilităților și de ce este important pentru creier

Unul dintre conceptele pe care medicul le aduce în discuție este transferul abilităților, adică posibilitatea de a utiliza într-un domeniu ceea ce ai învățat printr-o altă activitate.

De exemplu, un joc de șah presupune anticiparea unor mutări și construirea unei strategii, în timp ce un puzzle solicită recunoașterea formelor și identificarea relațiilor dintre elemente. Exercițiile de memorie pun accentul pe reținerea și recuperarea informațiilor, iar Sudoku presupune identificarea unor tipare și folosirea raționamentului logic.

Prin alternarea acestor activități, o persoană poate exersa mai multe tipuri de procese cognitive, iar unele dintre strategiile învățate ar putea deveni utile și în contexte diferite.

„Asta înseamnă transferul abilităților: când tu știi să faci ceva și abilitățile din acel domeniu le transferi într-o altă arie”, explică Mihail Pautov.

Totuși, transferul nu este automat. Faptul că cineva devine foarte bun la un joc nu garantează că memoria generală sau performanțele sale în activitățile cotidiene se vor îmbunătăți în aceeași măsură.

Neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se adapta la provocări noi

Neuroplasticitatea reprezintă capacitatea creierului de a-și modifica organizarea și conexiunile neuronale ca răspuns la învățare, experiențe și exercițiu. Acest proces nu este limitat la copilărie, ci continuă și la vârsta adultă, chiar dacă ritmul și mecanismele adaptării se pot modifica odată cu înaintarea în vârstă.

În explicația sa, Mihail Pautov pune accentul pe folosirea abilităților deja dobândite în situații noi, considerând că varietatea activităților intelectuale poate favoriza adaptarea creierului.

„Și atunci când pregătești aceste abilități învățate în creier și le transformi într-o altă activitate, te ajuți de aceste abilități într-o altă activitate, apare această incredibilă neuroplasticitate”, spune medicul.

Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre acumularea unor informații sau despre repetarea mecanică a unui exercițiu, ci și despre capacitatea de a găsi modalități noi de a folosi ceea ce ai învățat.

Varietatea exercițiilor poate fi mai importantă decât perfecționarea unui singur joc

Mesajul medicului este că antrenarea creierului nu ar trebui să se rezume la o singură activitate, indiferent cât de complexă sau solicitantă pare aceasta. Alternarea jocurilor de logică, a exercițiilor de memorie și a activităților care presupun planificare poate oferi provocări diferite și poate menține interesul pentru învățare.

„Și de fapt ăsta este cel mai tare lucru pe care îl înveți în această varietate de sarcini: să te folosești de abilitățile tale în mai multe arii”, concluzionează Mihail Pautov.

Deși cercetările privind antrenamentul cognitiv nu demonstrează că diversificarea jocurilor produce automat îmbunătățiri importante ale memoriei în viața de zi cu zi, ideea de a învăța lucruri noi și de a solicita creierul prin activități variate rămâne relevantă pentru menținerea unei vieți intelectuale active.

Astfel, în loc să petreci zilnic tot timpul disponibil rezolvând același tip de Sudoku, poți alterna exercițiile cu șahul, puzzle-urile sau alte provocări care îți cer să gândești diferit. Scopul nu este doar să devii mai rapid la un anumit joc, ci să continui să înveți și să îți folosești abilitățile în cât mai multe contexte.

CITEȘTE ȘI:  Copiii cu ADHD, „super vânători de elită”? Explicația neobișnuită a medicului Mihail Pautov despre atenția lor- și vreau ceva cu un trib

Un gest de câteva minute poate preveni greșeli grave cu medicamentele! Sfatul doctorului Mihail Pautov pentru toți românii care își iubesc părinții