Oltenii au scos primele roșii românești pe piață. Cât costă un kilogram de „trufandale”
Legumicultorii din Pleşoiu, judeţul Olt au început de câteva zile să culeagă roşiile care au dus numele localităţii în toată ţara. Cu multă muncă şi solarii performante, au reuşit să fie primii pe piaţă cu roşii autohtone de cea mai bună calitate. În localitate, sunt cultivate sute de hectare de solarii cu legume, majoritatea cu roşii. Oamenii au sădit legumele în decembrie şi au pregătit deja răsadurile pentru o nouă cultură.
Simon Idita are 40 de ani şi face agricultură din tată-n fiu. Este din zona Pleşoiu, un vestit bazin legumicol din judeţul Olt care alimentează tradiţional mai ales zona Sibiului. Idita cultivă legume în solarii totalizând 7.000 de metri pătraţi. Le încălzeşte cu centrale termice, iar ţelul principal este să iasă pe piaţă cu „trufandale“, primele legume din primăvară, cu gustul atât de apreciat de consumatori.
„Cultura pe care mi-am ales-o eu, de roşii extratimpurii este cu sacrificiu şi cu riscuri, pentru că în decembrie începe semănatul și totul se face cu încălzire, monitorizare”, spune legumicultorul. Dar şi preţul este pe măsură acum. (VEZI AICI: Ei sunt oltenii care vând (la propriu) castraveți grădinarului)
Riscurile meseriei
„Prima dată, poţi să scoţi roşiile cu 15 lei kilogramul, dar, dacă le vinzi pe cele produse cu încălzire sub 6-7 lei/kilogramul, e pagubă. Combustibilul mă costă 70.000 lei, pe perioada medie de 45 zile, vorbesc de lunile februarie – martie – aprilie. E foarte riscant, primăvara nu ai fotosinteză şi nu ai soare. Lumina artificială costă 200.000 euro la un hectar, nu-ţi permiţi în România“, explică fermierul. (NU RATA: Un student de la Agronomie dă lovitura cu o plantație de căpșuni)
Idita crede că ar fi nevoie de un program susţinut de stat pentru modernizarea solariilor. Majoritatea legumicultorilor folosesc construcţii învelite cu folie, pe care o înlocuiesc la 2-3 ani.
„Este un avantaj, dar vă spun, câteodată, cu sacrificii. Un avantaj pentru că am ales acest soi timpuriu bulgăresc cu un gust deosebit şi clienţii apreciază treaba asta şi costul este mai ridicat”, mai spune fermierul.
Programul ‘Tomata” nu îi mai atrage pe cultivatori
Legumicultorii olteni nu se mai înghesuie să obțină cei 3.000 de euro din Programul ‘Tomata”. Aceștia nu pot obține toate documentele cerute la dosar. Primăriile nu au completat Registrul Agricol, așa că mulți riscă să rămână fără banii din program. Până în prezent, 600 de legumicultori olteni au reușit să depună dosarele. Fermierii au la dispoziție până la 15 mai să depună dosarele. Anul trecut, în Olt, au fost 6.000 de beneficiari ai Programului ‘Tomata”. (VEZI ȘI: LA 21 DE ANI, O OLTEANCĂ SCOATE BANI DIN… AGRICULTURĂ SUB ZĂPADĂ)