Povestea jandarmului care a devenit un fermier de succes
La fel ca majoritatea celor din generația sa, Răzvan Țiplea și-a trăit copilăria pe asfaltul din spatele blocului, fără prea multe interacțiuni cu ceea ce înseamnă agricultura, munca la câmp și creșterea animalelor. Deși părinții lui locuiesc la bloc și el a crescut în cartier, a avut mereu o atracție către agricultură, atât ca plăcere de a sta în natură cât și ca oportunitate de afacere. Acestea au fost motivele pentru care Răzvan, devenit între timp jandarm, s-a apucat prima dată acum aproximativ trei ani să experimenteze o afacere în agricultură. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă spune povestea lui inedită. (VEZI ȘI: ARE CEA MAI MARE PLANTAȚIE DE GOJI DIN ROMÂNIA!)
„M-am informat eu cum ar merge o afacere cu ardei, exportați în Ungaria. Cifrele arătau extraordinar de bine, promiteau profit din primul an, așa că am luat în arendă niște teren, mi-am luat un tractoraș, mi-am comandat semințe de gogoșari și ardei kapia și m-am apucat de lucru.
Toate le-am cumpărat cu bani de împrumut, că am zis că îmi scot împrumutul din vânzarea din primul an, ba chiar mai rămân cu niște bani, și pe urma din al doilea an intru serios pe profit. (NU RATA, AICI: OLTENII AU INVENTAT PÂINEA FĂRĂ GLUTEN, GĂLBENUȘUL PORTOCALIU ȘI OASELE ARTIFICIALE)
Prima lovitură am primit-o când am văzut că ardeii kapia și gogoșarii comandați sunt de fapt ardei de umplut, fără trecere pe piață. Am zis că dacă tot îi am, să duc treaba la capăt. Am investit și în irigație, ca oamenii pe care îi aduceam la lucru să îmi taie ba furtunul, ba plantele, că mai multă pagubă am avut cu ei decât ajutor la muncă”, povestește Răzvan Țiplea despre prima experiență cu agricultura.
Agricultura a început cu un fiasco
Afacerea a fost un fiasco, majoritatea ardeilor ajungând hrană la găini, după cum relatează Răzvan pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA. Cu toate acestea nu s-a descurajat și a decis că mai facă o încercare, așa că a cumpărat vechea casă a bunicilor, într-un sat uitat de lume, cu 50 de locuitori, și s-a apucat să facă agricultură acolo.
„Am luat casa şi am pus-o la punct cât să se poată locui în ea, să locuiesc eu în ea, în special vara, când ies de la muncă și până intru iar în tură, că trebuie să fiu mereu acolo dacă vreau să văd și rezultate la plantație. Am 35 de ari de cultură în câmp, m-am axat mult pe ardei iuţi, ardei, vinete, castraveţi, roşii, ceapă verde.
Omul e sortit să încerce și să învețe din greșeli, așa cum am învățat și eu că în solul de aici nu se fac morcovii sau bamele. M-am pregătit pentru finanțare pe programul «Tânărul fermier», mi-am luat și schelele pentru sere, dar nu am primit finanțarea. Bineînțeles că pentru toate astea nu am avut bani și a trebui să iau alt împrumut, deși încă nu l-am plătit integral pe cel vechi. De această dată m-am împrumutat de la neamuri și familie cu 6,000 de euro”, mai spune tânărul agricultor. (CITEȘTE AICI: POVESTEA TULBURĂTOARE A MAMEI DIN BAIA MARE CARE A FĂCUT ȘCOALA ȘI LICEUL ALĂTURI DE FIUL EI!)
Și-a făcut clienți la serviciu
De menționat că în viața de zi cu zi, când renunță la sapă și legume, Răzvan este angajat în cadrul MAI, loc de unde are și numeroși clienți pentru „Coșul cu Legume”, așa cum numește el acțiunea de a vinde, cu livrare la domiciliu, legumele pe care le produce, pentru colegii lui, dar și pentru alți sătmăreni.
„Colegii de la muncă mă apreciază pentru că după muncă, după un schimb de noapte de exemplu, eu nu merg acasă să dorm, ci merg pe câmp la lucru. Mulți dintre ei sunt clienții mei, îmi comandă legume în funcție de sezon. Am și alte persoane care deja cumpără legume doar de la mine.
Unii mi-au cerut să îi duc pe câmp să vadă unde le cultiv și cum le îngrijesc, ca să fie siguri că totul este natural. Nici nu folosesc chimicale, ar fi prea scump pentru mine și nu m-aș simți nici eu bine, pentru că eu fac ceea ce fac ca să ofer o alternativă la tot ce există în supermarketuri”, mai afirmă Răzvan Țiplea.
A încercat și cu magiun
Nici această a doua încercare nu este lipsită de greutăți, aceleași ca la prima, mâna de lucru. Răzvan a oferit un acoperiș deasupra capului, în casa din satul Sărătura, pentru un om fără locuință, care să îl ajute cu munca la câmp și mai plătește cu ora o altă femeie din sat, dar spune că mereu trebuie să îi controleze, pentru că altfel nu fac treabă sau o fac prost. (CITEȘTE ȘI: A MOŞTENIT DE LA BUNICA TAINELE GĂTITULUI… EA ESTE ”DOAMNA CU CĂMARA”!)
Răzvan nu vinde doar legume proaspete, ci și produse secundare, precum magiun, dulceață de ardei iute, pe care vrea să se și concentreze pe viitor.
„Anul trecut am făcut magiun de prune din mica livadă pe care o am acolo, 16 ore am învârtit în ceaun. Când i-am cerut la om 18 lei pe un borcan s-a uitat urât la mine şi a zis că îşi ia din supermarket cu 15 lei. Păi să îşi ia, că numa cine nu face nu ştie să aprecieze ce înseamnă munca pentru un astfel de produs.
Pe viitor vreau să mă concentrez mult pe dulceața de ardei iute, pentru care este public. Anul acesta testez două rețete noi, cu care sper să ies pe piață din toamnă”, afirmă agricultorul. (NU RATA, AICI: POVESTEA TÂNĂRULUI CARE FACE BANI DIN… POMENI)
Acum, agricultorul vrea să învețe și viitoarea generație despre ce înseamnă agricultura bunicilor și ce se poate mânca după sănătos, cu puțin efort. Pentru a-i atrage pe copii la mica lui gospodărie, a cumpărat un cal și doi ponei, pe care îi va pune la dispoziția celor mici, pentru a-i face să iubească viața la țară, ca prim pas spre o viață sănătoasă.