Sfântul Ilie este sărbătorit pe 20 iulie. Cine a fost Sfântul Ilie

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește – azi, 20 iulie – ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. Ilie este unul dintre cei mai importanți prooroci ai Vechiului Testament. El este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul Ilie este cinstit de creştini, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă. Totodată, el este săbătorit și ca ca divinitate populară a Soarelui şi a focului.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea lui Isus Hristos, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut – la naşterea lui Ilie – oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat respectiva vedenie și au considerând că Ilie a fost ales chiar de Dumnezeu pentru această slujire profetică. În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind chiar… uciderea părinţilor săi, la îndemnul Satanei. Dumnezeu l-a iertat, totuși, trecându-l în rândul sfinţilor şi urcându-l la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.

Sfântul Ioan Gură de Aur susține că Ilie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haina îngerească. Iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei”.

Citește și: SÂNZIENE (DRĂGAICA) 2019. CÂND ESTE SĂRBĂTOAREA DE SÂNZIENE

20 iulie – sărbătoarea Sfantului Ilie

Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. În această zi, peste 150.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Cei care poartă numele de Ilie, Iliuță, Ileana sau Ilinca vor primi urări de „La multi ani!”, cu ocazia onomasticii. În tradiţia populară, există credinţa că atunci când plouă Ilie se plimbă pe cer cu carul său de foc şi că deţine puterea de a opri sau a face să se reverse ploaia. În  popor se spune că Sfântul Ilie este cel care provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să bată grindina, conform alba24.ro.

În tradiția populară, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credinței. Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie profundă pentru acest sfânt făcător de minuni. Există tradiții populare diferite din toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie.

Oamenii cred că atunci când se întâmpla fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruța lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu și mereu în slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpănesc în raport cu alte virtuți ale sfinților Noului Testament. Fiind unul dintre Profeții evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul.

Vezi și aici: ASTĂZI SUNT RUSALIILE! ATENȚIE, E INTERZIS! CE SĂ NU FACI SUB NICIO FORMĂ CA SĂ NU ÎNFURII IELELE

Sfantul Ilie – tradiții și superstiții

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– pe Sfântul Ilie îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile Sursa: crestinortodox.ro

Copiii nu au voie să arunce mere în sus că să nu atragă grindină asupra holdelor. De Sfântul Ilie se duc la biserică, spre sfințire, mere, prune și pere văratice pentru a atrage belșug de rod și în anii următori. Femeile nu aprindeau deloc focul în vatră și nici nu lucrau de Sfântul Ilie de teamă că Sfântul le va pedepsi cu trăznet și grindină.

În ajunul sau în ziua de Sfântul Ilie se sărbătoresc Moșii de Sântilie, când femeile cu copii morți dau de pomană mere, covrigi, colăci, mâncăruri preparate și însoțite de lumânări aprinse. Se credea că în această zi sufletele morților, îndeosebi sufletele copiilor, s-ar întoarce acasă pentru a fi ospătate de cei vii. Tot acum se curată mormintele în cimitire, consemnează și realitatea.net.

Nu rata: RUSALII 2019. CE SEMNIFICAȚIE ARE ACEASTĂ SĂRBĂTOARE