S-a speriat de viata si a fugit…

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Madalina era indragostita de muzica. Probabil ca a cantat inca dinainte de a sti sa vorbeasca. Iar chitara i-a fost prima si cea mai draga jucarie. Era copil cand a inceput sa compuna fragmente de cantece, iar la 15 ani debuta deja la Cenaclul Tineretului Prahovean. Ado-lescenta si-a petrecut-o pe scenele Cenaclului Flacara, alaturi de marii artisti ai vremii: Socaciu, Gheorghe Gheorghiu, Mircea Rusu, trupa Rosu si Negru. Desi a absolvit Scoala Populara de Arta, in 1985, la doar 18 ani, Madalina se angaja pe post de controlor trafic aerian la Aeroportul Otopeni. Voia sa aiba banii ei, sa fie independenta. Sa-si cumpere cate chitari isi dorea. Si-atunci, cand avea doar 19 ani si se pregatea sa-si ia zborul catre lume, tanara Madalina s-a intalnit cu iubirea si s-a oprit, fascinata. Iar dragostea ei de fata tanara purta numele Serban Georgescu. Compozitorul Ser-ban Georgescu. Mariajul – care a durat 15 ani – i-a adus Madalinei, pe langa porecla „fata cu parul de foc”, mai degraba satisfactii profesionale decat personale. 1988 este anul din care Serban incepe sa compuna pentru tanara sa sotie. „Te-am vazut, mi-ai placut”, „Fata draga”, „Ei si ce”, „Vreau sa te uit”, piesele isi faceau loc repede in inima publicului, dar Madalina parea ca se rataceste incercand sa gaseasca drumul catre inima sotului ei. Vreme de 15 ani a luptat pentru a-si salva casnicia. Si intr-o zi a obosit. De minciuni, de tradari, de promisiuni nerespectate, de umbrele dureroase ale altor femei in patul sotului ei. „Am alergat si-am tot alergat intr-o casnicie pe care o visam fericita pana la adanci batraneti, dar, dupa 15 ani, am realizat ca nu mai rezistam, imi epuizasem toate resursele”, povestea Madalina intr-un interviu acordat revistei „Formula As” in luna martie a acestui an. Au urmat ani grei, ani reci de singuratate, de furie, de durere. Ani de speranta ca poate, intr-o zi, isi va gasi jumatatea. Tristetea i se vedea pe chip, i se simtea in muzica. Dar alaturi de ea in tot acest timp a stat un om. Un prieten. Un barbat ce avea sa-i devina sot. „Cred ca a durat atat de mult pana sa-l vad pe Petru (inginerul de sunet al Madalinei, alaturi de care lucreaza din 2003- n.r.) fiindca sufletul meu capatase un exces de prudenta..”, marturisea artista. „Apoi omul acesta m-a invatat, ca pe un copil mic, cum sa reincep sa merg, pas cu pas, cum sa zambesc din nou, cum sa spun iar te iubesc”… Casnicia cu Petru Mircea i-a adus Madalinei linistea. Implinirea. Si cel mai frumos cadou din viata unei femei, un copil. Vechile dureri trebuie ca au ajuns-o din urma si i-au tulburat fericirea. Si a uitat. A uitat ca are un sot care o iubeste, un copil ce abia a implinit un an, un album nou, gata de lansare. A uitat ca e frumoasa si otrava tristetii a inceput sa-i picure in suflet. In noaptea neagra, moartea a ranjit had dintr-o sticla cu insecticid. Si a smuls-o vietii, inainte ca zorii celui de-al 43-lea an sa-i zambeasca. Lista sufletului ei Madalina Manole a acordat un interviu, pentru Agerpress, cu doar o zi inainte de a-si pune capat zilelor. „Sunt o artista implinita, o mama si o femeie fericita”, declara Madalina, care a povestit cate ceva despre ultimul album, care contine 12 piese noi. Ea a precizat ca, desi materialul era gata de ceva vreme, a amanat lansarea lui pentru ca pe „lista sufletului ei” erau trecute cateva vise, neimplinite pana anul trecut: „o casuta, un copil si omul care sa-i stea alaturi la bine si la greu”