Cercetătorii chinezi sunt tot mai aproape să perfecționeze energia rezultată din fuziunea nucleară, după ce „soarele artificial” creat a depășit recordul anterior în privința rezistenței materialelor.
Potrivit Live Science, reactorul de fuziune nucleară Experimental Advanced Superconducting Tokamak (EAST) a funcționat timp de 1.066 de secunde (aproximativ 17 minute), dublu față de recordul anterior. Experimentul cercetătorilor chinezi este important pentru că dacă vor descoperi materialele potrivite care să reziste temperaturilor uriașe din reactor, atunci vor putea genera neîntrerupt energie.
Recordul realizat de EAST reprezintă un nou pas spre o sursă inepuizabilă de energie. Pentru omenire, ar fi un real progres și ar putea abandona în sfârșit exploatarea resurselor fosile. Totodată, poluarea atmosferică ar scădea simțitor.
„Dacă fuziunea nucleară, care se petrece într-un mediu controlat, va atinge bornele de eficiență dorite fără întreruperea sistemului, atunci vom putea vorbi de realizarea unor centrale pe bază de fuziune”, a declarat cercetătăorul Song Yuntao.
China nu este singura care încearcă să obțină energia infinită. Atât Statele Unite cât și Olanda au dezvoltat programe similare, însă rezultatele au fost până acum limitate, departe de a fi comparabile cu cele ale chinezilor.
Fuziunea nucleară se petrece atunci când se combină doi atomi ușori, precum izotopii de hidrogen, pentru a forma heliul, un atom mai greu. În fisiune nucleară, energia se obţine prin divizarea atomilor grei, precum uraniul, în atomi mai mici, precum iod, cesiu, stronțiu, xenon sau bariu.
Ambele reacții degajă energie, care este folosită într-o centrală atomică pentru a produce electricitate, notează Science in School. Dacă în cazul fisiunii, cercetătorii au reușit să canalizeze energia, în cazul fuziunii lucrurile sunt un pic mai volatile.
În timpul fuziunii nucleare, EAST încălzește plasma și o prinde în interiorul unei camere de reactor prin intermediul unor câmpuri magnetice puternice. Pentru că nu pot recrea puterea Soarelui, din cauza condițiilor atmosferice, cercetătorii s-au axat creșterea intensității căldurii. Energia degajată în perioada fuziunii este uriașă, însă topește materialele din cadrul reactorului în timpul procesului.
Citește și: Virusul HMPV a ajuns și în România! A fost confirmat primul caz la noi în țară