Mai sunt doar câteva ore până la trecerea dintre ani, iar românii pregătesc intens masa de sărbătoarea. Pe lângă preparatele delicioase, la loc de cinste, stau și băuturile de tot felul. Petrecere se anunță una mare, la fel de mare ca mahmureala de a doua zi. Însă aceasta se reglează imediat cu o delicioasă ciorbă de potroace, făcută chiar după rețeta lui Mihail Kogălniceanu. Cum se făcea „zeama” de după beția de Revelion, în urmă cu două veacuri.
Ciorba de potroace este leacul suprem după mahmureală, iar prima ciorbă de acest fel vine de la Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu. Acești coloși ai istoriei și literaturii române au publicat în 1841, la Iași, cartea „200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești”.
Ciorba de potroace a la Mihail Kogălniceanu era, așa cum spuneam, „leacul” suprem pentru mahmureală după balurile din epoca pașoptistă. La acea vreme, ciorba de potroace nu era doar o mâncare, ci un ritual social. Mihail Kogălniceanu, viitor prim-ministru, era un gurmand declarat și adora ciorba de potroace. Iată cum se prepară aceasta, după rețeta lui.

Ingrediente
Mod de preparare
Pentru început măruntaiele se curăța foarte bine. Ghearele se opăresc și se curăță de piele, iar rânza se curăță de pielița interioară. Se taie în bucăți potrivite, iar mai apoi se pun la fiert în apă rece cu puțină sare. Se spumează constant până când zeama rămâne clară.
Ulterior, se adaugă ceapa tăiată mărunt și rădăcinoasele (morcovul și pătrunjelul) date prin răzătoare sau tăiate fin. Se lasă să fiarbă până când carnea se desprinde ușor de pe oase. Se adaugă și borșul sau zeama de varză (fierte separat în prealabil pentru a nu opri fierberea ciorbei). Și mai lasă câteva clocote.
Când totul a fiert se ia oala de pe foc. Într-un castron separat se bat 2-3 gălbenușuri cu câteva linguri de smântână rece. Se adaugă treptat un polonic de zeamă fierbinte peste ouă (temperare), apoi se toarnă totul în oală. La final se presară din abundență leuștean tocat mărunt. Poftă bună!