Există o „a treia stare” între viață și moarte. Cercetările celulare care au dus la descoperirea ei

Descoperirile recente în biologie celulară schimbă radical modul în care percepem viața și moartea. Cercetătorii au identificat celule care nu se comportă conform regulilor clasice, existând într-o stare intermediară între a fi viu și a fi mort. Această „a treia stare” ar putea rescrie fundamental înțelegerea noastră asupra organismelor și a inteligenței biologice.

Până în 2025, oamenii de știință considerau că o celulă sau un organism poate fi fie viu, fie mort, fără stări intermediare. Însă studiile recente au arătat că unele celule pot exista într-o zonă intermediară, între viață și moarte, supraviețuind chiar și după ce organismul încetează să funcționeze.

Cercetătorii Peter Noble, microbiolog la Universitatea din Alabama, și Alex Pozhitkov, bioinformatician la Centrul de Cancer City of Hope, au identificat aceste celule speciale, denumite xenoboți. Ele nu respectă funcțiile biologice obișnuite, ci îndeplinesc roluri mai complexe și autonome, ceea ce le plasează în această așa-numită „a treia stare”.

Conform autorilor, xenoboții contestă ideea că evoluția celulară și organismală este predeterminată, oferind o perspectivă complet nouă asupra biologiei. Această descoperire are implicații profunde. Unele celule rămân active și după moartea organismului, luând decizii și rezolvând probleme la nivel micro, ceea ce sugerează că inteligența și conștiința nu sunt proprietăți rezervate doar organismului complet.

„Organismul în ansamblu nu mai răspunde așa cum o făcea înainte, ci subseturi de celule sunt active, luând decizii și rezolvând probleme.
Deci, acest lucru reconstituie fundamental percepția noastră asupra ființei vii… unitatea fundamentală a acțiunii biologice este celula conștientă”, a afirmat cercetătorul William Miller, autorul cărții „Celula conștientă”

Se deschid noi oportunități de explorare

Descoperirile despre xenoboți deschid noi orizonturi și pentru tehnologia roboților biologici. Bioboții sau medicamentele personalizate create din țesut propriu ar putea profita de această inteligență celulară intrinsecă, evitând reacții adverse ale sistemului imunitar. Michael Levin, biolog la Universitatea Tufts, subliniază că oamenii au dificultăți în a recunoaște inteligența extrem de mică sau extrem de mare, însă aceasta există și poate fi exploatată în biologie și medicină.

CITEȘTE ȘI: Ce job-uri poți avea în România fără 12 clase terminate. Ce salarii primești pentru ele, în 2026

Schimbare pe factura la energie. Cine ar putea să aibă 50 de lei deduși automat