Vara anului 2026 se prefigurează a fi una dintre cele mai calde din istoria măsurătorilor meteorologice în România. Prognozele climatice preliminare indică temperaturi ridicate, valuri de căldură intense și o posibilă accentuare a secetei, semnalând un sezon estival dominat de caniculă persistentă.
Conform estimărilor serviciului britanic de meteorologie Met Office, anul 2026 va figura probabil printre primii patru ani cei mai calduroși înregistrati la nivel global. Temperatura medie globală se estimează că va fi cu aproximativ 1,46°C peste nivelul perioadei preindustriale (1850-1900), marcând astfel al patrulea an consecutiv în care temperaturile depășesc pragul de 1,4°C. Această evoluție continuă să confirme trendul de încălzire globală, cu temperaturi în creștere constantă în ultimele decenii.
Ultimii ani au stabilit recorduri de căldură, iar 2026 pare să mențină această tendință. În 2024, temperatura medie globală a depășit pragul critic de 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris privind limitarea încălzirii globale. Anul 2025 se situează, la rândul său, între cei mai călduroși ani înregistrați, aproape egalând valorile din 2023. Această succesiune de ani extrem de calzi subliniază accelerarea procesului de încălzire climatică, cu efecte vizibile asupra ecosistemelor, agriculturii și resurselor de apă.
Fenomenul El Niño, o oscilație climatică naturală care implică încălzirea apelor din Oceanul Pacific ecuatorial, va avea un rol semnificativ în modelarea vremii pentru vara 2026. Această variație climatică contribuie la creșterea temperaturilor globale și la amplificarea episoadelor de caniculă și secetă în diverse regiuni ale lumii, inclusiv în Europa Centrală și de Est. În perioada în care El Niño este activ, se observă frecvent un impact major asupra precipitațiilor, cu secete prelungite în unele zone și inundații sporadice în altele, amplificând efectele schimbărilor climatice.

Specialiștii recomandă pregătirea din timp a infrastructurii și a strategiilor de adaptare pentru a limita impactul negativ al caniculei. Planurile de prevenire a efectelor termice extreme includ crearea de spații de refugiu climatizate, informarea populației cu privire la măsurile de protecție în timpul valurilor de căldură și optimizarea consumului de apă și energie.