Creștinii ortodocși din România se pregătesc să marcheze Moșii de iarnă, unul dintre cele mai importante momente dedicate pomenirii celor adormiți. În 2026, această zi va fi celebrată pe 14 februarie, cu o zi înainte de Lăsatul Secului de carne, deschizând astfel seria celor șapte sâmbete ale morților dinaintea Paștelui. Moșii de iarnă reprezintă un prilej de rugăciune, pomană și respect față de cei care au trecut la cele veșnice, fiind un reper semnificativ în tradiția ortodoxă românească.
Semnificația acestei zile se leagă de cultul strămoșilor și de credința că rugăciunile celor vii pot aduce iertare sufletelor celor decedați. În tradiția Bisericii Ortodoxe, ziua de sâmbătă este considerată potrivită pentru pomenirea morților, amintind că Mântuitorul a stat în mormânt în această zi și s-a pogorât la iad pentru a-i elibera pe cei adormiți. În cadrul slujbelor religioase, sunt pomeniți cei care au trăit în comuniune cu Biserica, în timp ce copiii nebotezați sau cei care au respins credința nu fac obiectul pomenirii, potrivit dogmei ortodoxe.
Pregătirile pentru Moșii de iarnă includ aducerea la biserică a pachetelor de pomană, care sunt sfințite de preoți. Acestea cuprind, de regulă, colivă, colaci, lumânări, vin și pomelnice cu numele celor adormiți. În unele regiuni se includ și plăcinte, sarmale, brânzeturi, carne, mere sau alte fructe, fiecare având o semnificație simbolică. Lumina lumânărilor aprinse atât în biserică, cât și la morminte, este asociată cu sufletele celor plecați, reflectând credința că acestea primesc căldură și lumină divină.

Obiceiurile diferă de la o zonă la alta. În Muntenia, lângă colivă se așază un bănuț destinat celui mai sărac om din comunitate, gest considerat aducător de bine pentru ambele părți implicate. În Banat, femeile merg la cimitir pentru a tămăia mormintele, iar după slujbă se împart mâncăruri tradiționale, cum ar fi grâu fiert cu brânză și unt, friptură de porc sau cotoroage. În Bucovina, plăcintele cu brânză sunt obligatorii în pachetele de pomană, iar în Transilvania se oferă preparatele preferate ale celor pomeniți, inclusiv prăjitura locală „pupi”.
Ziua de Moși mai este cunoscută și sub numele de Sâmbăta morților sau Moșii de piftii, denumire care subliniază legătura cu preparatele din carne, ultimele care pot fi consumate înainte de Postul Paștelui. În tradiția populară, această zi este marcată de odihnă, rugăciune și vizite la cimitir. Se evită munca și activitățile casnice precum spălatul, iar nerespectarea acestor obiceiuri este adesea asociată cu superstiții locale.