Guvernul ”redecorează” România. Cum va fi împărtită!

Publicat: 21/08/2016 | 00:23

Guvernul a iniţiat un proiect de lege care revizuieşte reţeaua de localităţi a României şi îşi justifică decizia prin nevoia eliminării unor confuzii apărute în ierarhizarea localităţilor şi pentru stabilirea unei reţele care să "reflecte mai bine situaţia reală la nivelul teritoriului naţional".

În expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ se arată că legea actuală care stabileşte Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional(PNAT), Secţiunea a IV- Reţeaua de localităţi, ierarhia oraşelor şi comunelor( 6 ranguri: 4 urbane şi 2 rurale), “induce confuzie, deoarece în mediul urban se referă la unităţi administrative teritoriale de bază, iar în mediul rural la localităţi.

“Categoria de localităţi componente ale muncipiilor şi oraşelor nu este cuprinsă în mod explicit şi nu sunt clarificate din punct de vedere terminologic şi juridic diferenţele dintre satele aparţinătoare şi localităţile componente ale oraşelor. Sunt definiţi indicatori minimali de trecere de la oraş la municipiu şi de la comună la oraş şi sunt definite condiţiile necesare pentru înfiinţarea de noi comune. Unii indicatori propuşi în 2001 şi modificaţi parţial în 2007 nu mai corespund realităţii sau nu sunt centralizaţi / disponibili, alţi indicatori sunt accesibili doar la recensăminte”, se arată în documentul citat de Mediafax.

Sunt identificate 17 zone lipsite de oraşe pe o rază de 25-30 km în vederea susţinerii dezvoltării unor centre rurale existente. Din cele 55 de oraşe noi, doar 14 au fost declarate în 9 din cele 17 zone identificate. Totodată aceste oraşe noi nu îndeplinesc decât parţial indicatorii minimali care atestă statutul urban.

“Tendinţa de creştere a numărului de localităţi urbane în ultimele două decenii nu este fundamentată de tendinţa naţională de scădere a populaţiei în ambele medii, dar cu o proporţie mai mare în mediul urban: în perioada 1992-2011 numărul de UAT urbane a crescut cu 23% în timp ce populaţia din mediul urban a scăzut cu 19% (în ciuda creşterii numărului de UAT urbane) – gradul de urbanizare a scăzut de la 54.3% în 1992 la 52.8% în 2011 (cf. date RPL 1992 şi RPL 2011). În perioada 2002-2011, de asemenea, se remarcă fenomenul de creştere a numărului de UAT urbane cu 21%, (creşterea numărului de municipii cu 11% şi creşterea numărului de oraşe cu 26%) în timp ce numărul populaţiei urbane cunoaşte o scădere de 14% (cf. date RPL 2002 şi RPL 2011). În aceste condiţii creşterea constantă a numărului de UAT urbane, cu precădere a municipiilor, nu este justificată de situaţia demografică lanivel naţional”, se arată în nota explicativă.

Potrivit documentului, s-a înregistrat tendinţa unor comune de a se divide şi a unor sate din componenţa lor de a se constitui în unităţi administrativ-teritoriale de sine stătătoare, un proces “destul de activ” până în 2007.

Totodată, au fost delimitate areale rurale şi comune cu scăderi accentuate de populaţie în vederea revitalizării lor.

“Din păcate, situaţia şi datele prezentate nu au determinat politici guvernamentale specifice şi nu au fost utilizate în elaborarea PNDR 2007-2013 şi în procesul de monitorizare/implementare a acestuia. Printre alte prevederi ale legii se numără şi definirea zonelor metropolitane şi necesitatea adoptării unui program de dezvoltare a zonei, dar nu a fost oferit un cadru metodologic”, se precizează în document. O altă deficienţă constatată de iniţiatorii proiectului de lege arată faptul că nu au fost constituite centuri verzi aferente Capitalei şi municipiilor de rang I, ci doar a fost pusă în discuţie centura verde-galbenă în jurul capitalei în PATJ Ilfov. O altă deficienţă o constituie absenţa definirii razelor de servire şi a niveluri de dotare generală pentru localităţile urbane stabilite pentru rangurile 0-3, dar se consideră că aceste niveluri sunt dificil de cuantificat şi măsurat în contextul actual.

Având în vedere cele relalate, iniţiatorul propune noua versiune a legii privind Secţiunea a IV-a a PATN – Reţeaua de localităţi, ca să reflecte mai bine situaţia reală la nivelul teritoriului naţional care, din punct de vedere statistic, indică faptul că există 3.181 unităţi administrativ – teritoriale de bază dintre care 103 sunt municipii, 217 sunt oraşe şi 2.861 de comune care cuprind 13.750 de localităţi astfel: 320 de oraşe/municipii reşedinţă, 2.861 de sate reşedinţă, 473 de localităţi componente ale oraşelor/municipiilor, 470 de sate aparţinătoare de oraşe/municipii şi 9.626 de sate componente ale comunelor. (Gabriel Niculescu)

Citește și...