Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Ce aliment este musai să ții sub masă la cina de pe 24 decembrie

Ajunul Crăciunului ocupă un loc aparte în viața satului românesc, fiind mai mult decât o simplă zi din calendar. Este un prag simbolic între vechi și nou, între muncile anului care se încheie și speranțele celui ce urmează, un timp încărcat de ritualuri, credințe și gesturi cu valoare sacră. În lumea rurală, această zi păstrează un ritm propriu, moștenit din vechime, în care fiecare faptă are un rost bine definit.

Pregătirile pentru Crăciun încep cu câteva zile înainte, odată cu Ignatul, pe 20 decembrie. Atunci, în multe gospodării, are loc sacrificarea porcului, un obicei străvechi care marchează începutul belșugului de sărbătoare. Din carne se pregătesc afumături, cârnați, tobă și alte bunătăți, iar mirosul lor se răspândește în curți și case, anunțând apropierea marii sărbători. În același timp, femeile se ocupă de coptul cozonacilor, de fiertul sarmalelor și de pregătirea colacilor și covrigilor, toate având atât rol alimentar, cât și simbolic.

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului

Ajunul este ziua colindelor, una dintre cele mai vii și mai îndrăgite tradiții românești. Copiii, tinerii și uneori chiar adulții pornesc pe ulițele satului, din poartă în poartă, purtând traista pregătită pentru daruri. Cântecele lor vestesc Nașterea Domnului și aduc veste bună fiecărei gospodării. Răsplata nu constă doar în mere, nuci sau colăcei, ci mai ales în bucuria întâlnirii și în sentimentul apartenenței la comunitate. În unele regiuni, ziua este cunoscută drept Ziua de pițărăi, după colăceii speciali oferiți colindătorilor.

Casa este și ea pregătită cu grijă. Se face curățenie generală, iar încăperile sunt împodobite cu plante considerate aducătoare de noroc și sănătate, precum busuiocul, menta sau levănțica. Coșurile sunt măturate, iar cenușa este aruncată în grădină, vie sau la rădăcina pomilor, într-un gest ritualic menit să asigure rod bogat în anul următor. Totul se face cu gândul la echilibru, ordine și belșug.

Masa din seara de Ajun are o încărcătură aparte. Sub fața de masă se pune grâu, iar sub masă pâine, semne ale prosperității și continuității. Un colăcel cu un cuțit înfipt în el veghează masa, simbol al protecției și al belșugului. Odată așezată, masa nu se strânge până dimineață, iar focul din vatră este lăsat să ardă neîntrerupt, ca semn al vieții și al căldurii care trebuie să însoțească familia în noul an.

Noaptea de Crăciun este considerată una magică. Tradiția spune că cerurile se deschid, iar rugăciunile rostite atunci ajung mai ușor la Dumnezeu. Este un timp al liniștii, al introspecției și al speranței. Fetele nemăritate țin post în Ajun, crezând că astfel își vor visa ursitul, iar oamenii se asigură că toate lucrurile împrumutate sunt aduse acasă, pentru a evita pierderile în anul ce vine.

Meteorologii Accuweather, anunț de ultimă oră: Pe ce dată vine iarna în București, de fapt

9 zile consecutive de ninsoare în România, potrivit meteorologilor Accuweather. Care sunt orașele vizate