Istoria fascinantă a Arcului de Triumf din București. Află detalii neștiute despre acest loc din Capitala României

Fascinantul monument din București a fost proiectat de Petre Antonescu, a fost construit în perioada 1921-1922 și renovat în perioada 1935-1936, și din nou renovat începând din 2014, potrivit unui documentar realizat de Gândul.ro. Află întreaga istorie a acestui loc într-un video de excepție. Apasă butonul PLAY!

Arcul de Triumf este un monument situat în partea de nord a Bucureștiului, în sectorul 1, la intersecția șoselei Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Alexandru Constantinescu. Monumentul, proiectat de Petre Antonescu, a fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936, și din nou renovat începând din 2014.

CITEȘTE ȘI: DETALII NEȘTIUTE DESPRE CARTIERUL EVREIESC. AFLĂ ISTORIA ACESTUI LOC MINUNAT DIN CAPITALĂ

Detalii neștiute despre Arcul de Triumf din București

Arcul de Triumf are 27 de metri înălțime, cu o singură deschidere și este de formă paralelipipedică. Machetele au fost executate de artiști plastici, iar pentru cioplirea marmurei de Rușchița, pe lângă sculptorii autohtoni, s-a apelat și la zece sculptori din Italia.

Ce a găsit Oana PELLEA pe scaunele de la teatru. „Eu am strâns...

Armata OBLIGATORIE în România!? Anunțul care îi tulbură pe români

Construit după modelul francez, Arcul de Triumf din „Micul Paris”, așa cum era numită Capitala, este „fratele mai mic” al celebrului monument cu același nume din Paris. Este un simbol al țării, astfel că, tot aici, în fiecare an, pe 1 decembrie, când românii își sărbătoresc Ziua Națională, Piața Arcului de Triumf devine scena principală pentru parada militară organizată la București.

Împreună cu Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu Mausoleul de la Mărășești, cu Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman, și cu Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I, Arcul de Triumf se numără printre monumentele care comemorează participarea României la Primul Război Mondial.

În București au fost construite mai multe arcuri de triumf, însă temporare. Astfel, deoarece Arcul de Triumf din 1918 a fost construit dintr-un material care nu rezista ploilor, primarul Matei Gh. Corbescu a venit cu propunerea să fie ridicat ca un nou Arc de Triumf, din lemn, până când se vor găsi bani de unul impunător.

Acesta a fost criticat pentru inițiativă, astfel că în 1992, în contextul încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca suverani ai României Mari, comisia pentru organizarea serbărilor încoronării a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui impunător Arc de Triumf în zona nordică a capitalei, pe șoseaua Kiseleff.

Din cauza timpului scurt însă, doar scheletul construcției a fost turnat în beton armat, minunatele basoreliefuri exterioare fiind realizate din ipsos, ceea ce a determinat – odată încheiate serbările încoronării o degradare progresivă.

Cine a contribuit cu 7 milioane de lei pentru edificarea Arcului de Triumf

Populația și numeroasele asociații și societăți ale foștilor combatanți din primul război mondial au contribuit cu peste 7 milioane de lei la edificarea Arcului de Triumf, răspunzând cu promptitudine subscripțiilor lansate în cursul anului 1935 de Ministerul Apărării Naționale. Odată adunate sumele necesare, anul 1936 a fost consacrat integral definitivării monumentului, care a fost construit din granit de Deva, în stil clasic, după modelul marelui Arc de Triumf de la Paris. Astfel, acum forma sa este aceea a unui paralelipiped, având o temelie de 25 × 11,5m și o înălțime de 27m.

Monumentul are o înălțime de 11m, o lățime de 9,5m și o boltă. Stâlpii, pe care se sprijină monumentul au scări interioare, care duc spre terasa acestuia. Arhitectul Victor G. Ștefănescu a fost însărcinat cu controlul tehnic și administrativ al lucrărilor, care au început în aprilie 1935 și au durat un an și jumătate. Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prințului moștenitor Mihai, a membrilor guvernului României și a numeroși invitați de onoare din țară și din străinătate.

Regimul anti-monarhic și comunist a îndepărtat imaginile Reginei Maria și a regelui Ferdinand al României din Arcul de Triumf și le-a înlocuit cu flori. După Revoluția României din 1989, care a marcat sfârșitul comunismului în țară, autoritățile au plasat pe monument două medalioane de bronz care îi descriu pe rege și pe regină.

Conform unei expertize tehnice, încă din 1980 erau înregistrate grave degradări ale construcției care impuneau executarea unor lucrări de reparații capitale. Degradările structurale se referă la macerarea unor zone de zidărie, din cauza umezelii excesive provocate de infiltrațiile de apă și favorizate de lipsa totală de ventilație, precum și la fisurarea rampelor de scară și a unor zidării, consecințe ale cutremurelor din 1940 și 1977.

VEZI ȘI: DETALII NEȘTIUTE DESPRE CARTIERUL EVREIESC. AFLĂ ISTORIA ACESTUI LOC MINUNAT DIN CAPITALĂ

Clădirea a fost consolidată în perioada 2014-2016

În perioada ianuarie 2014 – 28 noiembrie 2016 s-au executat lucrări de consolidare și renovare a Arcului de Triumf. Cu această ocazie, pe părțile laterale au fost refăcute cele două texte ale proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în războiul de întregire și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia din 1922.

În zilele noastre, Arcul de Triumf adăpostește un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expoziții: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie și film), Heraldica Marilor Familii Boierești (efigii din bronz, fotografii), Arcul de Triumf în Imagini (fotografii, machete), Marea Unire de la 1918 (unde se găsesc și coroanele și sceptrul regal reproduse; fotografii) și pot urca pe terasa superioară.

Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din București, sector 1, din anul 2010.

Documentarea acestui material a fost realizată de Gândul.ro

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected], să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.