Profesor Doctor Mircea Beuran avertizează asupra riscurilor dietelor vegetariene pe termen lung și a importanței unei alimentații variate

Dietele vegetariene și vegane sunt tot mai populare în rândul adulților, dar și al copiilor și adolescenților. Deși sunt adesea asociate cu un stil de viață sănătos, specialiștii atrag atenția că aceste regimuri alimentare trebuie atent planificate pentru a preveni carențele nutriționale și declinul stării generale de sănătate.

„Există vegetarieni care au o perioadă foarte bună, deoarece își folosesc rezervele organismului, însă ulterior pot intra într-o perioadă de declin. Cunosc persoane care au fost vegetariene timp de 3–4 ani și au ajuns la un grad de astenie, motiv pentru care au fost nevoite să revină la o alimentație mai variată, apreciind că diversitatea mâncării le-a ajutat”, avertizează profesorul  Mircea Beuran.

Această observație subliniază un aspect esențial: o alimentație bazată exclusiv sau majoritar pe produse vegetale nu este automat echilibrată sau lipsită de riscuri.

Dr. Mircea Beuran, despre riscurile dietelor vegetariene

Dietele vegetariene și vegane au câștigat teren în ultimele decenii. Aproximativ 3,3% din populația Statelor Unite și între 8–10% dintre adulții din Germania, Austria, Italia și Marea Britanie se declară vegetarieni. Motivele sunt diverse și includ dorința de a îmbunătăți starea de sănătate, preocupări etice legate de bunăstarea animalelor, considerente ecologice, economice sau sociopolitice.

Dietele vegetariene diferă în funcție de gradul de excludere a produselor de origine animală. Unele persoane adoptă un regim semi-vegetarian, care permite consumul ocazional de carne, pește sau carne de pasăre. Dieta pescatariană include peștele și fructele de mare, dar exclude carnea roșie și cea de pasăre.

Alte forme sunt dieta ovo-lacto-vegetariană, care permite consumul de ouă și lactate, și dieta lacto-vegetariană, care include doar laptele și produsele lactate. Există și diete mai restrictive, precum cea macrobiotică, care se bazează pe cereale integrale, legume și alge marine, sau dieta vegană, care exclude complet produsele de origine animală. O variantă extremă este dieta raw-vegană, bazată aproape exclusiv pe alimente crude.

Considerente nutriționale esențiale

Unul dintre cele mai importante aspecte ale dietelor vegetariene este asigurarea unui aport adecvat de nutrienți esențiali.

Aportul de proteine poate fi suficient dacă dieta este bine planificată și asigură un aport caloric corespunzător. Soia și produsele din soia reprezintă surse importante de proteine vegetale.

În schimb, acizii grași Omega-3 sunt adesea deficitari, mai ales în cazul dietelor vegane. Aceștia sunt esențiali pentru sănătatea creierului, a retinei și a membranelor celulare. Sursele vegetale includ semințele de in, chia, cânepă, nucile și uleiurile obținute din acestea, iar în anumite situații pot fi necesare suplimente pe bază de alge marine.

Absorbția fierului din surse vegetale este mai redusă comparativ cu cea a fierului de origine animală. Consumul de alimente bogate în vitamina C poate îmbunătăți semnificativ absorbția acestuia. Zincul, în schimb, nu pare să fie problematic pentru majoritatea vegetarienilor, nivelurile serice fiind comparabile cu cele ale persoanelor care consumă carne.

Dietele bazate pe plante sunt sărace în iod, motiv pentru care se recomandă utilizarea sării iodate sau consumul de alimente fortificate. Calciul poate fi obținut din legume cu frunze verzi, fructe uscate și produse vegetale fortificate, însă uneori este necesar un aport suplimentar, mai ales în sarcină și alăptare.

Vitamina D depinde atât de alimentație, cât și de expunerea la soare. În lipsa surselor alimentare de origine animală, suplimentarea poate fi necesară. Vitamina B12 reprezintă una dintre cele mai importante provocări ale dietelor vegane, deoarece se găsește exclusiv în produsele de origine animală. Deficiența poate apărea după 6 luni până la 2 ani și poate avea consecințe neurologice serioase dacă nu este corectată.

Beneficii și limite ale dietelor vegetariene

O dietă vegetariană echilibrată poate contribui la scăderea riscului de obezitate, la reglarea glicemiei, la menținerea sănătății cardiovasculare și la reducerea tensiunii arteriale. Totuși, studiile recente arată că beneficiile nu provin neapărat din eliminarea cărnii, ci din calitatea alimentelor consumate.

Dietele vegetariene bazate pe alimente ultraprocesate, bogate în zahăr, grăsimi și aditivi, pot crește riscul de boli cardiovasculare, cancer și mortalitate generală, comparativ cu dietele variate și echilibrate.

Copiii, adolescenții, femeile însărcinate sau care alăptează și persoanele vârstnice au nevoi nutriționale crescute. În lipsa unei planificări riguroase, dietele vegetariene pot duce la carențe care afectează creșterea, dezvoltarea osoasă și funcționarea sistemului nervos. Persoanele cu afecțiuni tiroidiene sau alte boli cronice ar trebui să consulte un medic înainte de a adopta un astfel de regim.

Dietele vegetariene pot reprezenta o alternativă viabilă la alimentația clasică, însă nu sunt o garanție automată a unei stări mai bune de sănătate. Așa cum subliniază și specialiștii, echilibrul, diversitatea alimentară și monitorizarea atentă a stării de sănătate sunt esențiale. O dietă vegetariană corect gestionată, adaptată nevoilor individuale și susținută de sfatul unui specialist, poate aduce beneficii reale pe termen lung.

CITEȘTE ȘI:

Deliciul tradițional recomandat de Mihaela Bilic într-o zi de iarnă! „Ce poate fi mai curat și mai gustos?” – mămăliga, alimentul simplu care hrănește sănătos

Secretul longevității fostului președinte, dezvăluit de Mircea Beuran: “Ion Iliescu este un pacient ascultător”