"Abia acum sunt frumoasa!"

O VIATA. Micuta sufragerie de la Breaza este intesata cu amintiri dragi Marinei Voica: pianul cu care a venit din Rusia al 19 ani si care o acompaniaza si astazi, premii obtinute de-a lungul carierei, fotografii de familie, tablouri desenate in creion si, mai presus de toate, portretul lui Viorel, barbatul despre care spune ca a adorat-o IMPLINIRE. Artista a transformat gradina de la Breaza intr-un colt de Rai VIVACE. Fiecare coltisor din ograda emana optimismul, bucuria si pofta de viata a Marinei Voica PASIONATA. Florile sunt camarazii Marinei in zilele lungi de vara IUBIRE. Nu putine sunt momentele in care Marina isi doreste ca Viorel sa vada „cate lucruri formidabile am facut, cate cantece frumoase am compus” PE SCENA. Marina Voica a lucrat, de dragul publicului ei,trei luni la rochia galbena realizata din 20 de metri de material SABINA IVANICA Chiar daca traieste izolata intr-o lume de poveste la Breaza, artista isi pretuieste imaginea ca atunci cind casa ei era scena. Studiindu-se in oglinda, asa cum facea in copilarie, cantareata a observat ca picioarele i s-au lungit, talia i s-a subtiat, iar privirile ii sunt mai vii ca niciodata. Sunt zece ani de cand Marina Voica a renuntat la zgomotosul Bucuresti si a inceput sa construiasca in jurul ei un mic paradis, intr-o casuta de basm, la Breaza. La aproape 73 de ani, artista marturiseste ca acolo a gasit fericirea pura si implinirea unei vieti intesate cu povesti de succes. De dimineata pana seara trebaluieste prin gradina si, inainte sa-si dea seama, ziua se termina. In ciuda faptului ca majoritatea oamenilor fug de singuratate, Marinei i-a devenit cea mai buna prietena. „Eu sunt genul de om singuratic. Cum altfel as fi putut compune atatea cantece in atatea cuvinte frumoase? Nu ma plictisesc niciodata si nici frica nu-mi este. De copil, abia asteptam sa plece toata lumea de acasa. Ma duceam in fata oglinzii, ma imbracam ca Lolita Torres, imi luam castanietele si cantam”, ne-a povestit artista, asezata la umbra sub un mar batran. Tot in fata oglinzii, Marina Voica a descoperit de curand o alta femeie. Chiar daca fata ii este acum brazdata de riduri, trupul pare sa-i intinereasca. „In adolescenta eram uratica foc. Dar stiam ca cine ma va lua ma va iubi cu toate defectele mele, tot platfusul, miopia, picioarele groase tip rusesc. Si asa a fost. Viorel (n.r. – cel de-al doilea sot al artistei) era innebunit! In timp, insa, talia mi s-a subtiat, picioarele mi s-au lungit. Abia acum sunt frumoasa!”. Si fericita.

„Nu sunt hotarata sa continui!”

Pacea de la Breaza a determinat-o pe Marina Voica sa-si astearna pe hartie povestea vietii. „Am scris despre copilarie, despre adolescenta, cum m-am lansat, insa acum incepe viata grea cu obstacole. Ar trebui sa scriu pe ocolite ca sa nu ating anumite persoane si nu vreau ca spovedania mea sa fie ceva alb si pufos. De aceea nu sunt hotarata sa continui.”

BIOGRAFIE

Marina Voica s-a nascut pe 3 septembrie 1936 in oraselul Ivanovo din fosta URSS. La 19 ani s-a mutat in Romania, aducand cu ea doar o pianina trecuta acum de varsta de 100 de ani. In 1960, duetul interpretat cu Margareta Paslaru la TVR a facut-o celebra intr-o clipita, iar, mai tarziu, piesa „Intr-un colt de cafenea” a facut istorie.