Semnificatia alimentelor si magia lor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Painea iti dezvaluie viitorul A fost si este considerata in toate tarile, de toate popoarele un dar de la Dumnezeu. De aceea se spun rugaciuni atunci cand painea e framantata sau pusa pe masa. Aura acestui aliment facea, pe vremuri, ca ea sa nu fie niciodata taiata, ci doar rupta in maini. Din vremurile cand se pastrau aceste obiceiuri au ramas niste credinte cu referire la meseni: daca cineva lua de pe masa, neinvitat, ultima bucata de paine sau de prajitura, se spunea despre acea persoana ca va muri flamanda. Dar daca cineva de la masa, de regula un copil, cerea permisiunea de a capata coltul de la paine si primea acceptul cu bunavointa, legenda zicea despre acea persoana ca va avea o existenta fericita si fara obstacole. Daca doua persoane aflate la masa intind in acelasi timp mana dupa aceeasi bucata de paine, inseamna ca o lunga si frumoasa prietenie ii va lega pe acestia. De asemenea, daca ultima bucata de paine de pe masa va fi oferita unui oaspete neasteptat, cel care a oferit-o va avea o sotie/sot frumoasa/os, care va veni in mariaj cu o zestre, reprezentand numarul total al mesenilor, inmultit cu o mie. Povestea porumbului Era asociat in vechime cu Mama Pamant, care reprezinta fertilitatea si renasterea naturii in fiecare primavara. Legenda spune ca Mama Pamant a trimis un inger la un razboinic sa-i duca in dar o suvita din parul ei blond. Dupa ce ingerul i-a inmanat cadoul, l-a indemnat pe razboinic sa desteleneasca o pasune, apoi sa mearga in linie dreapta pe campul arat si sa se opreasca din mers, la intervale egale. La fiecare oprire, razboinicul trebuia sa lase pe pamant un fir din parul zeitei. Se spune ca din fiecare fir lasat a rasarit o plantuta de porumb. Cand porumbul astfel plantat a ajuns la maturitate, fiecare stiulete si-a etalat podoaba blonda a matasii, asteptand ca Mama Pamant sa treaca prin lan si sa o mangaie pentru ca boabele de porumb sa se coaca. Tot asa s-a pastrat din vremuri stravechi obiceiul de a face „papusi” din porumb, ridicand panusile de pe stiulete si legandu-le cu panglici colorate. Astfel impodobite, „papusile” se atarnau pe perete, in imediata apropiere a sobei si se pastrau pana la primavara urmatoare. In prima zi de primavara se aruncau „papusile” in brazda, pentru a ruga Pamantul sa fie roditor. Lucretia Gutila, colaborator CANCAN.