PATRICHI, ”regele dansului” în perioada comunistă. AFLĂ care a fost momentul său de glorie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

S-a născut la 1 aprilie 1944 şi a absolvit Liceul de Coregrafie în 1962. A fost balerin al teatrului ”Constantin Tănase”. În 1970, Patrichi s-a angajat la Teatrul „Fantasio” din Constanţa. La vârsta de 26 de ani a primit derogare să fie maestru, devenind astfel şi coregraf. A dansat opt ani pe scena teatrului, dar, în paralel, şi pentru televiziune şi în filme. Momentul său de glorie în televiziune a avut loc în 1973, cu un spectacol de estradă, regizat de Alexandru Bocăneţ. Vreme de câţiva ani a lucrat cu regizorul Valeriu Lazarov, la coregrafii pentru televiziune şi la un film cu el şi cu Salome, cântareaţa care câştigase concursul de Eurovision din acel an, potrivit cinemagia.ro. În anii comunismului, Cornel Patrichi era numit în presă ”regele dansului”.

Cornel Patrichi a lucrat în 1987, timp de o lună, la Dresda, în Germania Democrată, unde a câştigat sume importante de bani, dar a trecut în Italia, unde „a rămas”, deschizând o şcoală de balet. Locuinţa i-a fost confiscată, iar fiului lor, rămas în ţară la bunica, i s-a permis să plece din ţară abia după doi ani, timp în care Securitatea le-a făcut vizite de două ori pe săptămână, mai scrie cinemagia.ro. Cornel Patrichi s-a întors în ţară în 1999. A realizat 88 de spectacole de balet în doar 11 luni pentru emisiunea “Vineri seara, cu Florin Călinescu”. De asemenea, a participat la emisiunea „Dansez pentru tine”, ca membru al juriului. Cornel Patrichi a fcut parte şi din distribuţia unor filme precum: ”The King of Communism: The Pomp and Pageantry of Nicolae Ceauşescu” (2002), ”Detaşamentul Concordia” (1980), ”Melodii, melodii…” (1978), ”Gloria nu cântă” (1976), ”Alexandra şi infernul” (1975), ”Un august în flăcări” (1974), ”Veronica” (1973), ”Pentru că se iubesc” (1972), ”Pădurea pierdută” (1971), ”Balul de sâmbătă seara” (1968), ”De trei ori Bucureşti” (1968). A realizat coregrafia pentru filmele ”Viraj periculos” (1983), ”Eu, tu şi Ovidiu” (1977), ”Bună seara, Domnule Wilde”, ”Actorul şi sălbaticii” (1975), ”Cântecele mării” (1971).