Dacia 500, știută drept Lăstun: povestea celei mai mici mașini din România

Au fost vremuri în care în România se fabrica una dintre cele mai mici mașini din Europa: este vorba despre Dacia 500 (Lăstun). La finele anilor ’80, mașina ieșea pe poarta fabricii Întreprinderii de Autoturisme Timişoara. Care este însă povestea Lăstunului?

Denumirea populară a mașinii vine de la numele pasării „Lăstun” care este o specie foarte mică de rândunici. Primul lot de autoturisme a fost pus în vânzare în luna ianuarie a anului 1989 și i-a lăsat mască pe român datorită dimensiunilor reduse pe care le avea mașina, scriu cei de la Playtech.ro.

Lăstun venea echipat cu un motor în patru timpi cu 2 cilindri paraleli verticali, 499 cc, 22,5 CP și un consum de  doar 3,3 l/100 km în regim constant, respectiv de 4,5 l/100 km în ciclu urban. Mașinuța se mândrea cu o cutie de viteze manuală în patru trepte și schimbătorul era amplasat la volan, la fel ca la Trabant.

Lapte CONTRAFĂCUT cu apă oxigenată și sodă caustică. Autoritățile anchetează situația

„Ofertă de PAȘTE!”. Cu câți lei se vinde un singur ou, în Piața...

Cât despre viteza maximă, aceasta nu depășea 106 km/h. Dacia 500 cântărea doar 560 de kg și putea transporta două persoane mature și doi copii.

Cât despre caroserie, aceasta era în două volume de tip hatchback, cu 2 uși și hayon. Ca și componență, caroseria era fabricată din rășini sintetice ce erau extrem de rezistente la coroziune.

La Timișoara au fost produse trei serii de Lăstun, iar Ceaușescu a fost extrem de interesat de proiect cu mult înainte ca mașina să iasă pe piață. În 1988, cuplul Ceauşescu a mers la Timişoara să vadă cum merge producţia la Dacia 500. Elena Ceauşescu voia să demonstreze capacitatea chimiei românești, așa că inginerii au creat o o caroserie din poliester armat cu fibră de sticlă.

Abia în 1988 s-au convins că era mai bine să fie caroseria din metal cu o tablă extrem de subţire.