Veste nesperată pentru români! Ce se întâmplă cu facturile lor la energie și gaz, de la 1 aprilie 2025

Românii vor beneficia în continuare de facturi plafonate la energie și gaze, însă costurile suportate de stat pentru această măsură sunt semnificative și pun presiune pe buget.

Pe lângă efectele asupra bugetului, plafonarea prețurilor influențează și piața de energie. Pentru a asigura lichiditatea pieței și a facilita tranzacțiile între producători și furnizori, autoritățile au prevăzut noi măsuri. Totuși, analiștii avertizează că menținerea unor prețuri artificiale pe termen lung poate descuraja investițiile în producția de energie și poate distorsiona mecanismele de piață. În plus, există riscul ca, odată cu eliminarea plafonării, prețurile să înregistreze creșteri bruște, afectând puterea de cumpărare a populației.

Presiune pe buget și datorii neachitate

Facturile românilor la gaze vor rămâne plafonate până în martie 2026, cu un preț fix de 31 de bani pe kWh. În schimb, pentru energia electrică, plafonarea va fi menținută doar până la 30 iunie 2025, iar prețurile vor continua să fie stabilite în funcție de consum: 68 de bani, 80 de bani sau 1,30 lei pe kWh.

După expirarea acestei măsuri pentru energie electrică, autoritățile intenționează să vină în sprijinul consumatorilor vulnerabili printr-un sistem de carduri de energie. Acestea ar urma să acopere o parte din factură, însă detaliile exacte privind mecanismul de aplicare și valoarea sprijinului nu au fost încă anunțate. În lipsa unei prelungiri a plafonării, restul consumatorilor vor trebui să plătească prețurile stabilite de piață, ceea ce ar putea duce la noi creșteri semnificative ale facturilor.

Măsura de plafonare vine cu un cost ridicat pentru stat. Doar prelungirea plafonării după 1 aprilie 2025 va implica cheltuieli de aproximativ un miliard de lei. În plus, statul are deja datorii mari față de furnizorii de energie. Aceștia susțin că trebuie să recupereze sume cuprinse între 5 și 6 miliarde de lei pentru subvențiile din anii trecuți, însă în bugetul Ministerului Energiei pentru 2025 au fost alocate doar 3 miliarde de lei pentru această schemă. Acest deficit ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a achita integral sumele restante și de a susține în continuare această politică de sprijin.

Pentru a reduce presiunea bugetară, autoritățile ar putea lua în calcul soluții alternative, cum ar fi stimularea eficienței energetice, investiții în surse de energie regenerabilă sau acordarea unor ajutoare direcționate doar către consumatorii vulnerabili. De asemenea, o reglementare mai clară a pieței ar putea contribui la evitarea speculațiilor și a fluctuațiilor extreme ale prețurilor.

Citește și: ROMÂNII CARE VOR PRIMI UN VOUCHER LUNAR, DE LA 1 APRILIE 2025. CE VALOARE RUȘINOASĂ ARE