Ilie Bolojan, o nouă decizie controversată care îi ”distruge” pe românii săraci: ”Scutește bogații”

Decizia recentă a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a renunța la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) aplicat companiilor mari a stârnit numeroase dezbateri și critici. Măsura vizează în special corporațiile care înregistrează o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro, adică marile multinaționale ce dețin o parte semnificativă din economia României.

Impozitul pe cifra de afaceri fusese introdus în 2023, cu aplicare de la 1 ianuarie 2024, ca un instrument de asigurare a unei contribuții minime la bugetul de stat din partea acestor companii, chiar și atunci când acestea raportau pierderi contabile. Practic, taxa garanta statului un venit cert de ordinul miliardelor de lei, indiferent de modul în care era gestionată optimizarea fiscală a corporațiilor.

Ilie Bolojan, o nouă decizie controversată

Prin eliminarea acestei obligații fiscale, Guvernul a urmărit, potrivit argumentelor oficiale, să stimuleze mediul privat și să ofere spațiu pentru investiții mai consistente. Susținătorii măsurii afirmă că impozitul pe cifra de afaceri era privit ca o povară suplimentară, care putea descuraja dezvoltarea economică și atragerea de capital străin. Ei consideră că eliminarea lui ar putea duce la o mai mare competitivitate a României pe piața regională și ar putea contribui la crearea de noi locuri de muncă prin relansarea investițiilor.

În schimb, criticii deciziei atrag atenția asupra dezechilibrelor sociale pe care le-ar putea genera. Potrivit acestora, în timp ce guvernul renunță la venituri consistente estimate la aproape 3,7 miliarde de lei anual din impozitarea multinaționalelor, populația este în continuare supusă unor sarcini fiscale considerabile. Printre cele mai contestate se numără contribuțiile la sănătate (CASS) aplicate veniturilor din salarii, pensii sau indemnizații, care rămân la un nivel de 10%. În opinia multora, acest contrast între tratamentul aplicat marilor companii și cel aplicat categoriilor vulnerabile alimentează percepția unei politici fiscale inechitabile.

„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual), dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor ”, a scris Adrian Câciu.

Dimensiunea problemei este accentuată și de faptul că multinaționalele care activează în România generează anual o cifră de afaceri cumulată estimată la aproximativ 250 de miliarde de euro. Chiar și un impozit redus, de doar 1% aplicat acestor venituri, ar fi asigurat statului resurse bugetare semnificative pentru finanțarea serviciilor publice. Prin renunțarea la această formă de taxare, autoritățile pierd o sursă sigură de finanțare, într-un context economic în care presiunea pe cheltuieli este tot mai ridicată.

Pe de altă parte, Guvernul susține că noul pachet fiscal, în care se înscrie și această măsură, are ca obiectiv corectarea unor probleme structurale și crearea unui cadru mai predictibil pentru companii. În locul taxei minime pe cifra de afaceri, Executivul mizează pe o mai bună colectare a impozitelor existente și pe reformarea legislației privind insolvența, în încercarea de a preveni abuzurile și de a asigura o concurență loială între firme.