Trezitul în toiul nopții este considerat astăzi un semn că ceva nu este în regulă cu somnul. Însă, potrivit publicației Vice, timp de secole acesta a fost un comportament perfect normal. Istoricii și specialiștii în materie de somn spun că oamenii obișnuiau să doarmă în două reprize distincte, iar somnul continuu de opt ore este, de fapt, o invenție relativ recentă.
Oamenii aveau un „prim somn” și un „al doilea somn”
Dacă te-ai trezit vreodată la ora 3 dimineața și ai rămas cu ochii în tavan întrebându-te de ce nu mai poți adormi, este posibil ca organismul tău să reacționeze într-un mod care, odinioară, era complet firesc.
Timp de mare parte din istoria omenirii, oamenii dormeau în două reprize. Mai întâi aveau un „prim somn”, apoi se trezeau pentru una sau două ore, după care reveneau în pat pentru „al doilea somn”, până în zori. Acest tipar este descris în numeroase scrisori, jurnale și chiar în texte poetice vechi.
Ce făceau între cele două perioade de somn
În Europa preindustrială, familiile se trezeau în jurul miezului nopții după câteva ore de odihnă. În acest interval alimentau focul din sobă, verificau animalele, se rugau sau pur și simplu stăteau de vorbă. Unii citeau la lumina lumânării, iar alții profitau de acest timp pentru a avea relații intime.
După ce organismul era pregătit din nou pentru odihnă, oamenii adormeau fără dificultate și își continuau cel de-al doilea somn până dimineața. Specialiștii subliniază că acest comportament nu era considerat o tulburare de somn, ci reprezenta norma vremii.
Iluminatul artificial a schimbat somnul
Potrivit istoricilor și cercetătorilor care studiază somnul, ideea unui somn continuu de opt ore a apărut abia începând cu secolul al XVIII-lea. Primele lămpi cu ulei și iluminatul cu gaz au prelungit serile mult peste durata impusă de lumina naturală.
Ulterior, odată cu apariția becului electric, ritmul biologic al oamenilor s-a modificat și mai mult. Lumina artificială întârzie eliberarea melatoninei, hormonul care pregătește organismul pentru somn, determinând culcarea la ore tot mai târzii și reducând pauza naturală dintre cele două cicluri de somn.
Revoluția Industrială a impus programul modern
Schimbarea definitivă a venit odată cu Revoluția Industrială. Fabricile aveau nevoie de angajați care să respecte programe fixe și să se trezească la aceeași oră în fiecare dimineață. În acest context, un singur interval neîntrerupt de somn s-a potrivit mult mai bine cu noile cerințe economice și sociale.
Până la începutul secolului XX, modelul tradițional al celor două reprize de somn fusese înlocuit aproape complet de ideea celor opt ore consecutive de odihnă.
Vechiul tipar nu a dispărut complet
Experimente realizate în laboratoare au arătat că, atunci când oamenii sunt privați de lumina artificială și de influența ceasurilor, mulți revin spontan la vechiul model de somn. După câteva nopți petrecute în condiții similare celor din perioada preindustrială, participanții au dormit aproximativ patru ore, s-au trezit pentru o perioadă liniștită, apoi au adormit din nou până dimineața.
Un studiu realizat în 2017 în Madagascar a observat că unele comunități fără acces la electricitate continuă să urmeze în mod natural acest ritm de somn împărțit în două etape.
Specialiștii spun că, dacă te trezești uneori în timpul nopții, nu trebuie să intri în panică. Trezirile scurte pot face parte din funcționarea normală a organismului, iar creierul uman păstrează încă urmele unui tipar de somn care a însoțit omenirea timp de sute de ani.
CITEȘTE ȘI: De ce dormim mai puțin în prima noapte petrecută departe de casă. Ce se întâmplă, de fapt, în creier