De ce dormim mai puțin în prima noapte petrecută departe de casă. Ce se întâmplă, de fapt, în creier

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Prima noapte într-un hotel, într-o casă străină sau în orice loc necunoscut vine adesea cu un somn mai scurt și mai agitat. Fenomenul este atât de răspândit încât specialiștii i-au dat un nume: „efectul primei nopți”. Cercetările arată că, într-un mediu nou, creierul rămâne într-o anumită măsură în stare de alertă, un mecanism care ar putea avea rădăcini evolutive, relatează Associated Press.

Prima noapte într-un loc nou, cea mai dificilă

Prima noapte într-un loc nou este mereu la fel pentru Robinson Leoni: îi ia mai mult timp să adoarmă, se trezește mai des în timpul nopții și, per total, doarme mai puțin.

Acasă, doarme în medie șapte ore. În prima noapte petrecută în altă parte, indiferent dacă folosește sau nu dopuri de urechi și indiferent de calitatea patului, ceasul său inteligent îi arată că doarme aproximativ cinci ore.

Leoni, director de vânzări la o companie de tehnologie, care călătorește în interes de serviciu o dată sau de două ori pe lună povestește:

„Mă simt normal, știți, fără stres, fără nimic, dar pur și simplu observ că mă trezesc continuu”

El este victima a ceea ce specialiștii în somn numesc „efectul primei nopți”. Fenomenul a fost confirmat de zeci de studii și se crede că are rădăcini evolutive, potrivit Annei Wick, cercetătoare în domeniul somnului la Universitatea din Freiburg, Elveția.

„Se presupune că este un răspuns de adaptare, prin care creierul adormit rămâne vigilent în acest mediu necunoscut”, a explicat Wick.

Dormim mai puțin și mai superficial

Ahmad Mayeli, profesor de psihiatrie și cercetător în domeniul somnului la Universitatea din Pittsburgh, spune că majoritatea oamenilor experimentează acest fenomen. Chiar și cei care nu îl observă probabil îl resimt într-o măsură redusă. În medie, oamenii dorm cu aproximativ 20 până la 30 de minute mai puțin într-un mediu nou.

Cercetările sale au arătat că lobul frontal, o zonă asociată cu cea mai profundă etapă a somnului, era mai activ, ceea ce indică o stare sporită de vigilență. Cu alte cuvinte, oamenii nu numai că dorm mai puțin, ci au și un somn mai puțin profund.

„Se spune că, la fel ca în cazul delfinilor, o parte a creierului este trează atunci când dormi”, a explicat Mayeli. „Nu este exact ca la delfini, dar studiile arată totuși că o parte a creierului doarme mai puțin.”

Vârsta influențează „efectul primei nopți”

Cercetătorul a remarcat că și vârsta contează. Efectul este mai pronunțat la copii, adolescenți și adulții în vârstă și, de regulă, se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele de aproximativ 20 de ani sunt cel mai puțin afectate.

„Poate că acesta este punctul ideal”, a spus el.

Mayeli bănuiește că creierul ar putea fi programat să fie precaut în locurile necunoscute deoarece, de-a lungul istoriei, tocmai acestea reprezentau cele mai periculoase locuri în care oamenii se puteau odihni.

„Nu contează dacă este un hotel Marriott sau savana”, a spus el. „Creierul tău nu a primit încă mesajul că acest loc este complet sigur.”

Anna Wick spune că dovezile existente sugerează că efectul se estompează după prima noapte.

Nu doar instinctul de vigilență ne strică somnul

Lisa Strauss, psiholog specializat în terapia cognitiv-comportamentală a tulburărilor de somn, spune că există mai mulți factori care pot afecta odihna într-un loc nou, dincolo de această vigilență cu origini evolutive.

Călătoria în sine poate avea un efect negativ, chiar și atunci când deplasarea are loc în același fus orar. Pot interveni și factori de mediu, precum lumina intermitentă a unui detector de fum din camera de hotel. Tensiunile în relațiile personale, de exemplu, atunci când vizitezi rude cu care nu ești foarte apropiat, pot contribui, de asemenea, la un somn mai prost.

Strauss a remarcat însă că unele persoane pot dormi chiar mai bine în prima noapte dacă sunt foarte obosite după o zi lungă de călătorie sau dacă noul loc le oferă senzația că s-au desprins de stresul cotidian.

De asemenea, persoanele care au probleme cu somnul acasă s-ar putea odihni mai bine într-un loc nou, deoarece nu asociază acel mediu cu un istoric al dificultăților de a adormi.

Anxietatea poate transforma problema într-un cerc vicios

Deși oricine poate experimenta „efectul primei nopți”, Strauss spune că persoanele care sunt în general mai anxioase sunt deosebit de vulnerabile. Fenomenul poate deveni o profeție care se împlinește singură: tocmai îngrijorarea că nu vor putea dormi ajunge să le țină treze.

Leoni recunoaște că uneori intră în cameră în prima seară gândindu-se deja la felul în care va dormi.

„Uneori gândurile apar automat”, a spus el. „Vorbești cu colegul tău și spui: «Mă întorc în cameră, dar oricum n-o să dorm».”

Ce putem face pentru a dormi mai bine într-un loc străin

Strauss recomandă regulile generale de igienă a somnului: o cameră răcoroasă și întunecată, culcarea aproximativ la aceeași oră în fiecare seară, respectarea unei rutine înainte de somn și renunțarea la ecrane cu suficient timp înainte de culcare. Aceste obiceiuri sunt cu atât mai utile dacă sunt adoptate sau reluate în zilele ori săptămânile dinaintea unei călătorii importante.

Psihologul recomandă și transformarea noului mediu într-unul cât mai familiar. Oamenii pot petrece puțin mai mult timp în noul pat înainte de culcare, citind sau făcând o altă activitate liniștită și familiară, astfel încât experiența să nu mai pară atât de neobișnuită. De asemenea, pot lua cu ei obiecte familiare, precum perna sau pătura preferată.

Pentru persoanele deosebit de anxioase, Strauss recomandă vizualizarea unui mediu familiar și sigur din natură, cum ar fi un traseu preferat de drumeție sau o plajă. Persoana ar trebui să observe anxietatea pe care o simte, iar apoi să repete fraze pozitive pentru a reduce starea de hipervigilență: „Să știi că ești în siguranță. Să știi că ești iubit. Să fii împăcat.”

Ai un eveniment important? Ajungi cu o zi mai devreme

Mayeli spune că „efectul primei nopți” nu reprezintă, în general, un motiv de îngrijorare, iar oamenii pot recupera cu ușurință una sau două ore de somn pierdute într-o singură noapte.

Totuși, dacă urmează o întâlnire sau un eveniment important, cercetătorul recomandă sosirea la destinație cu o zi mai devreme, pentru ca organismul și creierul să aibă timp să se obișnuiască cu noul mediu.

„Dacă ziua de mâine contează, ajungi acolo cu o noapte mai devreme”, a spus el, „astfel încât să dormi ca de obicei atunci când contează cu adevărat.”

CITEȘTE ȘI:

Oamenii de știință au aflat de ce inima nu se poate repara singură după un infarct. Descoperirea ar putea duce la noi tratamente

Nu doar ce mănânci contează. Și ora la care iei masa ar putea influența sănătatea creierului