(P) Ulise, prins cu minciuna după 3.000 de ani? A făcut 10 ani până la nevastă, dar harta arată cât de mult s-a „rătăcit” pe drum!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

A plecat de la Troia cu gândul să se întoarcă acasă, la soția lui, Penelopa, dar a ajuns în Itaca abia după 10 ani. Ulise, unul dintre cei mai cunoscuți eroi ai Antichității, a rămas în istorie pentru aventurile sale spectaculoase, numai că o privire atentă asupra traseului său scoate la iveală un detaliu care ar putea stârni un scandal conjugal de proporții chiar și în zilele noastre. Din cei 10 ani petrecuți departe de casă după războiul troian, aproximativ 8 s-au scurs în numai 2 locuri. Iar în ambele povești apare câte o femeie! Dacă Penelopa ar fi avut posibilitatea să-i verifice locația în timp real, probabil că epopeea lui Homer ar fi arătat cu totul altfel.

Să ne imaginăm pentru o clipă că Ulise ar fi trăit în zilele noastre. Războiul troian s-a încheiat, eroul și-a făcut bagajele și a anunțat că se întoarce acasă. Destinația? Itaca, o insulă din vestul Greciei. Punctul de plecare? Troia, aflată pe teritoriul Turciei de astăzi, în apropierea strâmtorii Dardanele. La prima vedere, nimic complicat pentru un navigator modern, cu o ambarcațiune potrivită și o prognoză meteo favorabilă.

Pentru cei care vor să urmărească povestea de la sursă, „Odiseea” lui Homer poate fi cumpărată în colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera, unde apare ca primul volum. Este cartea în care fiecare oprire a lui Ulise ascunde o aventură, iar drumul spre nevastă se dovedește mult mai complicat decât ar fi bănuit oricine.

Numai că Ulise nu a ales drumul cel mai scurt. Sau, mai corect spus, nu a reușit să-l urmeze. În loc să ajungă direct acasă, a trecut printr-o succesiune de aventuri care l-au purtat dintr-un colț în altul al Mediteranei, potrivit numeroaselor încercări moderne de a identifica locurile descrise de Homer. A întâlnit popoare ostile, monștri, vrăjitoare, nimfe și tot felul de personaje care i-au dat peste cap planurile.

Și totuși, dacă punem cap la cap timpul petrecut în fiecare loc, descoperim ceva și mai spectaculos decât ocolurile de pe hartă. Din cei 10 ani ai întoarcerii, aproximativ 8 au trecut fără ca Ulise să înainteze spre casă. Și tocmai aceste staționări ar putea face deliciul cititorilor CANCAN.RO.

A plecat din Turcia spre Grecia, dar a făcut turul Mediteranei! Ce arată harta călătoriei lui Ulise

Prima oprire a lui Ulise după plecarea din Troia este Ismaros, cetatea ciconilor, asociată cu regiunea Maroneia din actuala Tracie grecească. Acolo, eroul și oamenii săi atacă așezarea, dar întârzie plecarea și sunt surprinși de contraatacul localnicilor. Expediția începe, așadar, cu pierderi și probleme serioase.

Pentru cei care vor să afle cum se desfășoară cu adevărat această întoarcere spectaculoasă, „Odiseea” lui Homer este disponibilă în colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Primul volum al colecției îi poartă pe cititori pe urmele lui Ulise, într-o călătorie în care fiecare insulă ascunde o nouă surpriză.

Urmează o furtună care îi abate de la drum, apoi ținutul lotofagilor, pe care unele interpretări geografice îl plasează în zona insulei Djerba, din Tunisia. Aici, oamenii lui Ulise descoperă lotusul, un fruct care îi face să uite de dorința de a se întoarce acasă. Pentru Penelopa, dacă ar fi avut acces la o aplicație de localizare, ar fi fost probabil primul moment în care să se întrebe de ce soțul ei a ajuns atât de departe de destinație.

Aventura continuă în ținutul ciclopilor, asociat frecvent cu Sicilia. Ulise îl întâlnește pe Polifem, uriașul cu un singur ochi, și reușește să scape după ce îl orbește. Numai că Polifem este fiul lui Poseidon, zeul mărilor, iar gestul eroului atrage asupra sa o dușmănie care îi va complica și mai mult întoarcerea.

De aici, traseul propus de diferiți cercetători și pasionați de mitologie trece prin insulele Eoliene, asociate cu reședința lui Eol, stăpânul vânturilor, apoi spre Corsica, unde unii au încercat să localizeze ținutul lestrigonilor. Mai departe, Ulise ajunge la Circe, a cărei insulă a fost asociată de-a lungul timpului cu zona Monte Circeo, de pe coasta italiană.

Călătoria continuă prin locuri pe care interpretările moderne le leagă de regiunea Cumae, de lângă Napoli, de insulele Li Galli, din apropierea Coastei Amalfi, și de Strâmtoarea Messina, unde tradiția a plasat adesea pericolele reprezentate de Scila și Caribda.

Cititorii care vor să descopere toate aceste episoade pot alege „Odiseea”, primul volum al colecției „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera, și se pot abona la colecție pentru a continua întâlnirea cu marile opere ale literaturii universale. Dincolo de aventurile fantastice, epopeea ascunde situații omenești care par surprinzător de actuale, de la gelozie și tentație până la dorul de casă.

După alte încercări, Ulise ajunge pe insula Calipso, identificată de o tradiție locală cu Gozo, din Malta. De acolo, povestea îl poartă spre ținutul feacilor, asociat frecvent cu insula Corfu, înainte de întoarcerea finală în Itaca.

Trebuie spus că aceasta nu este o hartă confirmată a călătoriei. Homer nu oferă coordonate geografice moderne, iar localizarea multora dintre locurile fantastice rămâne controversată. Este însă un traseu imaginar fascinant, care permite compararea epopeii cu geografia Mediteranei de astăzi.

Privită astfel, călătoria arată ca un ocol spectaculos. Ulise pleacă din actuala Turcie, vrea să ajungă în Grecia, dar ajunge să fie asociat cu locuri din Tunisia, Italia, Franța și Malta. Și totuși, nici măcar acest itinerar complicat nu explică singur cei 10 ani de absență.

Prima oprire suspect de lungă: un an la Circe! Cine era femeia care l-a făcut să uite de drum?

În mijlocul acestei călătorii apare un episod care ar putea pune pe jar orice soție. Ulise ajunge pe insula vrăjitoarei Circe, iar lucrurile iau o întorsătură neașteptată.

La început, întâlnirea nu are nimic romantic. Circe îi transformă pe unii dintre oamenii lui Ulise în porci. Eroul reușește să reziste vrăjilor ei cu ajutorul zeului Hermes și o determină să le redea camarazilor înfățișarea omenească.

Numai că, după această confruntare, relația dintre Ulise și Circe se schimbă. Cei doi ajung să împartă patul, iar eroul rămâne pe insulă aproximativ un an. Un an întreg! Nu câteva zile pentru reparații, nu o săptămână în care vremea a fost nefavorabilă, ci aproximativ 12 luni petrecute în același loc.

În cele din urmă, oamenii săi sunt cei care îi amintesc că ar fi timpul să se gândească la întoarcerea acasă. În Cântul X al „Odiseei”, camarazii îl îndeamnă să nu uite de patria sa.

Dacă am traduce situația în limbajul de astăzi, am putea spune că Ulise avea destinația stabilită, dar părea să fi uitat să mai verifice traseul. Iar Penelopa, rămasă în Itaca, habar nu avea unde se afla soțul ei. Partea și mai interesantă este că insula Circei nu reprezintă nici pe departe cea mai lungă staționare a eroului.

Șapte ani pe insula Calipso! Locația lui Ulise ar fi rămas blocată pe hartă

După alte aventuri și după pierderea ultimilor camarazi, Ulise ajunge singur pe insula Ogigia, unde locuiește nimfa Calipso.

Aici începe episodul care ar face probabil cel mai mult zgomot într-un tabloid modern. Calipso este îndrăgostită de Ulise și îl dorește alături de ea. Îi oferă chiar posibilitatea de a deveni nemuritor, cu condiția să rămână pe insulă. Și cât durează această oprire? Nu o lună, nu un an, ci 7 ani! Jale!

Dacă Penelopa ar fi putut urmări poziția soțului printr-o aplicație, ar fi văzut același punct pe hartă zi după zi, lună după lună, an după an. În timp ce ea se lupta cu pretendenții care îi ocupaseră palatul, Ulise se afla pe o insulă alături de o nimfă nemuritoare.

Există însă un detaliu esențial, fără de care povestea ar deveni nedreaptă față de eroul lui Homer: Ulise nu rămâne la Calipso de bunăvoie. Nimfa îl ține captiv, iar el își dorește să se întoarcă acasă. În „Odiseea”, eroul este descris plângând pe țărm și privind marea, copleșit de dorul de Itaca. Abia după intervenția zeilor, Calipso primește porunca de a-l lăsa să plece. Ulise își construiește o plută și pornește din nou la drum.

Așadar, titlul despre „minciună” trebuie citit cu ironia specifică unui tabloid. În realitate, Homer nu îl prezintă pe Ulise drept un soț care inventează scuze pentru a-și prelungi vacanța. Dar, dacă privim exclusiv harta și calendarul călătoriei, rezultatul este spectaculos: 7 ani în același loc, în compania unei femei care nu voia să-l lase să plece.

Opt ani în 2 locuri! Cât a navigat, de fapt, Ulise?

Acum vine partea care ar putea stârni cele mai multe discuții. Întoarcerea lui Ulise de la Troia durează 10 ani. Aproximativ 1 an îl petrece pe insula Circei și încă 7 ani pe insula Calipso. Adunate, cele 2 opriri însumează în jur de 8 ani. Asta înseamnă că aproximativ 80% din perioada întoarcerii este ocupată de aceste 2 staționări.

Restul de aproximativ 2 ani cuprinde celelalte aventuri, traversări și perioade de așteptare. Nu înseamnă că Ulise a navigat efectiv timp de 2 ani, fără întrerupere. Înseamnă doar că, după ce scădem cele 2 opriri foarte lungi, atât mai rămâne din intervalul de 10 ani.

Pentru o comparație modernă, să ne imaginăm un bărbat care pleacă într-o călătorie de serviciu, anunță că revine acasă, dar întârzie un deceniu. Când familia încearcă să reconstituie traseul, descoperă că 8 ani i-a petrecut în 2 locuri, alături de 2 femei diferite. Ar fi suficient pentru o discuție serioasă la întoarcere.

Numai că în lumea lui Homer lucrurile sunt mult mai complicate. Ulise nu este un turist care își prelungește concediul după bunul plac. Este un erou urmărit de nenorociri, de voința zeilor și de consecințele propriilor decizii. Cu toate acestea, matematica rămâne aceeași: 10 ani de absență, aproximativ 8 ani în 2 locuri și o soție care nu știe dacă bărbatul ei mai este în viață.

Câți kilometri despart Troia de Itaca și cât de mare a fost ocolul?

Troia se află în nord-vestul Turciei de astăzi, iar Itaca este o insulă grecească din Marea Ionică. Între cele 2 puncte există o distanță de ordinul sutelor de kilometri în linie dreaptă, în timp ce o rută maritimă reală este mai lungă și trebuie să țină cont de coaste, insule, strâmtori și condițiile de navigație.

Un navigator modern, care ar pleca din zona Troiei spre Itaca, ar putea planifica o traversare de ordinul zilelor sau săptămânilor, în funcție de ambarcațiune, vreme și opririle necesare. Nu ar avea nevoie, în condiții obișnuite, de 10 ani.

În schimb, dacă am încerca să urmărim toate localizările moderne propuse pentru aventurile lui Ulise, traseul s-ar întinde pe mii de kilometri și ar traversa o mare parte a Mediteranei. O asemenea distanță nu poate fi însă prezentată ca un calcul exact al drumului homeric, pentru că identificarea geografică a multor episoade este nesigură. Cert este că, în poveste, Ulise nu se întoarce direct acasă. Iar cele mai mari întârzieri nu sunt provocate de distanța dintre Troia și Itaca. Ceea ce i se întâmplă pe drum îl încetinește grozav!

Privită cu ochii unui cititor modern, aceasta este poate cea mai savuroasă ironie a epopeii: un bărbat care vrea să ajungă la nevastă descoperă că uneori este mai greu să pleci dintr-un loc decât să găsești drumul spre casă.

Ce ar fi spus Penelopa dacă ar fi avut locația lui Ulise în timp real?

În „Odiseea”, Penelopa este imaginea fidelității. Timp de 20 de ani, cât durează războiul troian și întoarcerea soțului, ea îi rezistă presiunilor celor care vor să o convingă să se recăsătorească. Pretendenții îi ocupă palatul și îi consumă averea, convinși că Ulise nu se va mai întoarce. Penelopa încearcă să câștige timp prin celebra stratagemă a țesăturii: lucrează ziua și desface noaptea ceea ce a țesut, amânând astfel momentul în care ar trebui să aleagă un nou soț. Între timp, Ulise se află când pe mare, când pe insule îndepărtate, când în mijlocul unor pericole care îi pun viața în joc.

Dacă Penelopa ar fi avut un telefon și ar fi putut vedea traseul soțului, probabil că ar fi avut mai multe întrebări decât răspunsuri. De ce a ajuns atât de departe de Grecia? De ce a stat un an pe insula Circei? Și, mai ales, de ce a rămas 7 ani pe insula Calipso? Explicațiile există în poem, dar ele nu sunt tocmai ușor de rezumat într-un mesaj.

În cele din urmă, Ulise ajunge în Itaca și își regăsește soția. Întoarcerea nu este însă lipsită de pericole: eroul trebuie să își recapete casa și să îi înfrunte pe pretendenții Penelopei. Povestea se încheie cu reunirea celor 2 soți, după 20 de ani de despărțire. O victorie a răbdării, a dorului de casă și a unei fidelități puse la încercare în moduri foarte diferite.

Dacă am putea să traducem întreaga aventură într-o singură imagine contemporană, probabil că aceasta ar fi cea a Penelopei privind o hartă pe telefon. Troia, Ismaros, ținutul ciclopilor, insulele Eoliene, Circe, Calipso, ținutul feacilor și, în cele din urmă, Itaca. Un traseu plin de ocoluri, opriri și întârzieri greu de explicat într-o conversație obișnuită.

Dar nu distanța dintre Troia și Itaca ar fi îngrijorat-o cel mai tare pe Penelopa. Ci faptul că, timp de 7 ani, punctul de pe hartă n-a mai mișcat deloc!