Legea antifumat a intrat în vigoare. Unde nu se mai fumează şi care sunt sancţiunile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Documentul conţine informaţii despre locurile în care se mai poate fuma şi care sunt obligaţiile administratorilor de spaţii publice închise şi de locuri de muncă. Ghidul conţine şi un capitol legat de amenzile care vor fi aplicate celor care fumează în spaţiile publice închise.

Scopul principal al interzicerii fumatului în spaţiile închise de la locul de muncă şi în spaţiile publice închise este protejarea sănătăţii angajaţilor şi a cetăţenilor care se află în spaţiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun. „Se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private”, se arată în ghidul publicat de Executiv.

Spaţiul public este considerat orice spaţiu accesibil publicului (de ex. din domeniul cultural-artistic, sănătate, învăţământ, alimentaţie publică, cluburi, baruri, cafenele, etc) sau destinat utilizării colective (de ex. pentru activităţi comerciale, sportive, târguri, expoziţii, etc), indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces. Spaţiul public închis reprezintă orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent. Prin „perete” se înţelege orice element de construcţie aşezat vertical (sau puţin înclinat) care limitează, separă sau izolează:

• încăperile unei clădiri/ construcţii între ele (pereţi interiori) sau de exterior (pereţi exteriori) şi care susţin planşeele, etajele şi acoperişul, respectiv;

• anumite spaţii ale unui sistem tehnic între ele (pereţi interiori) sau sistemul tehnic de spaţiul înconjurător.
Având în vedere faptul că spaţiile închise pot face parte dintr-o construcţie sau dintr-un sistem tehnic (cort, pavilion, chioşc, etc), definirea ”peretelui” trebuie să ţină cont de ambele situaţii:

• ”Clădiri” sunt acele construcţii pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea obţinerii unei autorizaţii de construire;

• ”Sisteme tehnice” sunt acele construcţii sezoniere sau provizorii care nu necesită autorizaţie de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, în cazul în care se realizează activităţi economice.

În aprecierea caracterului de închis/deschis al unui spaţiu, nu se va ţine cont de:

• natura materialului din care sunt confecţionaţi pereţii sau tavanul/ plafonul/ acoperişul. Oricare ar fi materialul folosit la construcţia pereţilor sau tavanului (zidărie, textil, lemn, folie plastic, etc) şi oricare ar fi densitatea materialului (material perforat, etc), atâta timp cât există un tavan şi cel puţin 2 pereţi, spaţiul respectiv va fi considerat ”spaţiu închis”;

• caracterul temporar sau permanent al pereţilor sau spaţiului. Dacă un element de construcţie îndeplineşte funcţia de ”perete” (limitează, separă sau izolează) şi este vizibil, spaţiul din care face parte va fi considerat ”spaţiu închis” chiar dacă elementul respectiv se poate plia, ridica, etc adică este perete doar temporar.

Spaţiile care au închideri laterale sau/şi acoperiş retractabile adică structuri care se pot plia, ridica, deschide, deplasa, porni, etc astfel încât să formeze temporar pereţi/acoperiş, vor fi considerate:

• spaţii deschise atunci când structura este complet pliată/ ridicată, etc astfel încât peretele/ acoperişul nu este deloc vizibil;

• spaţii închise atunci când structura este deschisă/ coborâtă.

Spaţiul închis de la locul de muncă

„Locul de muncă reprezintă locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.

În cazul în care într-o zonă a unui spaţiu pentru locuit se desfăşoară activitate economică, atunci respectiva zonă devine loc de muncă, iar fumatul este interzis”, potrivit documentului emis de Guvern.

Unde nu se mai fumează spaţiile închise din toate locurile de muncă:
– halele industriale, spaţiile de depozitare, birourile şi camerele, sălile de şedinţă, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele închise, etc;
– instituţiile publice centrale şi locale;
– unităţi comerciale: magazine, expoziţii/ târguri în spaţiu închis, centre comerciale, pieţe închise, etc;
– restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unităţi de cazare, cluburi – inclusiv cele cu acces restricţionat, cazinouri, săli polivalente, etc;
– unităţi cultural-artistice, sportive, recreative;
• toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici ţigareta electronică), autogări, gări, aeroporturi, peroane şi refugii închise, taxiuri, maşina de serviciu, ambulanţă, inclusiv în cabina şoferului, vatmanului, mecanicului de tren, etc;
• toate spaţiile din unităţile de învăţământ, medico-sanitare şi de protecţie a copilului, inclusiv în curtea unităţilor;
• locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate în interior sau exterior;
• spaţiile comune din clădirile de locuinţe: holuri, lift, etc.

Locuri în care se poate fuma

• Spaţiile publice în aer liber sau spaţiile de la locul de muncă:
– fără acoperiş sau cu acoperiş şi cu mai puţin de doi pereţi: curte, balcoane deschise, terase deschise, chioşcuri deschise, etc;
– delimitate de parapete ori paravane de delimitare, gărduleţe de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal;
– care au închideri laterale sau/şi acoperiş retractabile ce formează temporar pereţi ori acoperiş, dar doar atunci când structura de închidere este complet închisă/ strânsă astfel încât peretele ori acoperişul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chioşcurile când au jaluzelele, uşile pliabile, elementele demontabile, etc pliate/ închise în totalitate astfel încât spaţiul devine deschis;
• Peroane, refugii, staţii ale mijloacelor de transport în comun dacă sunt deschise sau au acoperiş şi doar un perete;
• Parcuri, în afara locurilor de joacă pentru copii;
• Locuinţă, inclusiv orice spaţiu închis în care nu se desfăşoară activitate economică (nu este loc de muncă);
• Alte spaţii unde se desfăşoară evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de muncă (nu se desfăşoară activitate economică).

Obligaţiile administratorilor de spaţii publice închise şi de locuri de muncă
Administratorii au obligaţia de a elabora şi de a pune în aplicare regulamente interne prin care se interzice fumatul în spaţiile închise din respectivele spaţii. Totodată, trebuie să marcheze spaţiile menţionate cu indicatoare cu mesajul „Fumatul interzis” şi cu simbolul internaţional, respectiv ţigareta barată de o linie transversală.
Regulamentele interne trebuie să conţină prevederi prin care se interzice fumatul în spaţiile închise de la locul de muncă şi sancţiuni pentru încălcarea interdicţiei de a fuma. Stabilirea sancţiunilor este atributul angajatorului care trebuie să se asigure că sancţiunile sunt proporţionale în raport cu fapta săvârşită.

„Deoarece Legea nr. 15/2016 stabileşte că încălcarea interdicţiei de a fuma este o abatere disciplinară gravă, angajatorii vor putea să recurgă la sancţiuni precum desfacerea contractului individual de muncă sau chiar plata unor despăgubiri care să acopere prejudiciul cauzat prin încălcarea regulilor privind fumatul (de exemplu în situaţia în care nerespectarea interdicţiei fumatului a cauzat prejudicii angajatorului – de imagine ori materiale). Pentru o bună implementare a legii, se recomandă ca administratorii de spaţii publice închise şi locuri de muncă să afişeze lângă indicatorul cu „Fumatul interzis” numărul de telefon al celei mai apropiate unităţi de poliţie locală sau structuri de poliţie în localităţile în care unde nu există poliţie locală„, se mai arată în ghid.

Sancţiuni

Un angajat poate fi sancţionat pentru că fumează într-un spaţiu închis de la locul de muncă de către:
• angajator, prin regulamentul intern în care sunt prevăzute sancţiuni interne (în conformitate cu Codul Muncii) pentru nerespectarea interdicţiei de a fuma la locul de muncă;
• reprezentant al Poliţiei Locale sau MAI atunci când acesta constată, în cadrul unei acţiuni de control, că angajatul fumează într-o zonă interzisă.
Sancţiunile ce pot fi stabilite de angajator sunt sancţiunile disciplinare prevăzute în Codul muncii:
• avertismentul scris;
• retrogradarea din funcţie (cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea) pentru o durată de cel mult 60 de zile;
• reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
• reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
• desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Cu excepţia avertismentului scris, toate celelalte măsuri disciplinare necesită efectuarea unei cercetări disciplinare înainte de a fi aplicate.
O persoană juridică poate fi sancţionată:
• de către un reprezentant al Poliţiei Locale sau MAI atunci când acesta constată, în cadrul unei acţiuni de control, că angajaţii sau/ şi cetăţenii fumează într-un spaţiu în care fumatul este interzis, aflat în administrarea acesteia;
• de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă atunci când aceştia constată că sunt încălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, aceştia sunt abilitaţi să verifice dacă regulamentul intern cuprinde prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaţilor pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.

Amenzi mari

Legea prevede sancţiuni pentru:
• Persoanele fizice care fumează în spaţiile în care fumatul este interzis: amendă contravenţională de la 100 la 500 de lei;
• Persoanele juridice care administrează spaţiile în care fumatul este interzis: amendă contravenţională de 5000 lei (prima abatere), amendă contravenţională de 10.000 lei şi suspendarea activităţii până la remedierea situaţiei (a doua abatere), amendă contravenţională de 15.000 şi închiderea unităţii la următoarea abatere.
Sancţiunile vor fi aplicate:
• de către reprezentanţii Poliţiei Locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne (Poliţia Română, Jandarmeria, IGSU, Poliţia de Frontieră), atunci când angajaţii sau/şi cetăţenii fumează într-un spaţiu în care fumatul este interzis;
• de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă în cazul în care aceştia constată că sunt încălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau dacă în regulamentul intern nu sunt cuprinse prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaţilor pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.