Care este forma corectă: Paște sau Paști? Iată cum explică lingviștii această veche dilemă de exprimare
O dilemă de exprimare se reînvie în fiecare an odată cu sărbătorile pascale: Paște sau Paști? În ce formă este corect să ne adresăm apropiaților, cu „Paști fericit” sau „Paște fericit”? Originea cuvântului și explicațiile oferite de lingviști aduc lumină asupra acestei întrebări.
Potrivit cercetărilor lingvistice și filologice, atât forma „Paște” cât și forma „Paști” sunt acceptate. Cu toate acestea, teologii susțin exclusiv forma „Paști” ca fiind cea corectă, precizează site-ul de nișă anaarecarti.ro.
Citește și: SĂPTĂMÂNA ALBĂ 2024! CE NU TREBUIE SĂ FACI ÎN PERIOADA DE DINAINTEA POSTULUI PAȘTELUI
Paște sau Paști? Iată varianta corectă
În tradiția creștină ortodoxă, Învierea Domnului reprezintă momentul central și cel mai semnificativ din istoria umanității. Dar în fiecare an sărbătoarea Învierii Domnului readuce în atenție o dilemă persistentă privind forma corectă de exprimare a acestei sărbători: Paște sau Paști?
Conform Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), termenul „Paște” este acceptat ca formă la singular a substantivului propriu masculin, în timp ce „Paști” este considerat forma corectă la plural.
În site-ului Doxologia, Biserica recomandă folosirea formei „Paşti”, potrivit aparițiilor acesteia atât în Sfânta Scriptură, cât și în lucrări precum Cartea de Învățătură a diaconului Coresi din 1581 („Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”) sau în Noul Testament din 1648 („sărbătoarea azimelor care să cheamă Paştile”).
Paști = cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuță; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 și 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach), această formă este susținută și de Dicționarul Religios, publicat în 1994 de Ion M. Stoian.
Pe platforma crestinortodox.ro, protopopul Ioan Bude susține ferm utilizarea formei „Paști”, prezentând argumente convingătoare în sprijinul acestei variante.
S-a încheiat cu neștiința, cu bâjbâiala și cu incertitudinea, bineștiind că noi nu prăznuim “Paștele”, ci “Sfintele Paști” și că e incorect să ne felicităm cu “Paște fericit!” sau chiar cu “Paști fericite!”, pentru că atât Paștile cât și Crăciunul sau alte sărbători, sunt zile pline de sfințenie și de fericire prin însăși natura lor, așadar, dorința noastră trebuie să se refere la noi înșine și la faptul că noi, viața noastră și familia noastră trebuie să dorim a fi fericiți de Sfintele Paști, de Crăciun, de Anul Nou, sau de alte sărbători! Cine are urechi de auzit, a spus protopopul Ioan Bude.
Care este punctul de vedere al experților în domeniul filologiei?
DEX (Dicţionarul explicativ al limbii române) arată ambele sensuri ale cuvântului şi etimologia:
PAȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea eliberării acestora din robia egipteană. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.
Conform DOOM este că ambele forme atât Paște, cât și Paști unt acceptate ca fiind corecte.
Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”, spunîndu-se, firesc, fie „sărbătorile de Paşti”, fie „sărbătoarea Paştelui”, a explicat George Pruteanu pe site-ul său.
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro, să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.