Cum ne afectează trecerea la ora de vară 2025, de fapt. Medicii trag un semnal de alarmă: ”Efectul durează o săptămână, două”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În fiecare an, în ultima duminică din luna martie, ceasurile sunt date înainte cu o oră, marcând trecerea la ora de vară. Deși această schimbare are scopul de a eficientiza utilizarea luminii naturale, impactul asupra organismului poate fi semnificativ.

Deși schimbarea orei este percepută de mulți ca un inconvenient, organismul se adaptează în general în decurs de o săptămână. Totuși, în ultimii ani, s-a discutat la nivel european despre eliminarea acestei practici, având în vedere efectele asupra sănătății și productivității.

Cum afectează organismul schimbarea orei

Mulți oameni resimt oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare în primele zile după modificare. Unul dintre principalele efecte negative este perturbarea ritmului circadian. Organismul nostru funcționează după un ciclu natural, sincronizat cu alternanța zi-noapte, iar orice schimbare bruscă poate provoca stres asupra sistemului nervos. Reducerea timpului de somn odihnitor poate duce la scăderea performanței cognitive și la o reacție întârziată în activitățile zilnice, cum ar fi șofatul sau sarcinile ce necesită atenție sporită.

De asemenea, schimbarea orei poate avea un impact asupra stării emoționale. Lipsa de somn și adaptarea forțată la un nou program pot duce la o senzație de iritabilitate, anxietate sau chiar o ușoară stare depresivă. În plus, persoanele care suferă deja de tulburări ale somnului pot resimți și mai puternic efectele acestei modificări.

„Există acest asupra minţii şi oamenii vor simţi schimbarea din perspectiva unor stângăcii. Pot observa că uită mai uşor lucruri sau pot fi în trafic un pic mai imprudenţi şi atunci merită să fie atenţi. Efectul durează o săptămână, două”, spune Liliana Hdji, medic psiholog, potrivit Observatornews.ro 

Din punct de vedere fiziologic, organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta. În această perioadă, pot apărea fluctuații ale tensiunii arteriale, ale nivelului de energie și chiar ale apetitului. Persoanele mai sensibile pot experimenta și o scădere temporară a imunității, făcându-le mai vulnerabile la infecții sezoniere.

„Pacienţii au cu 43 de minute mai puţin per noapte, o durată a somnului odihnitor, şi de asemenea, cu 30 de minute mai puţin, în momentul în care ajunge în faza aceea de vise. E o reducere a timpului şi a calităţii somnului, care dă senzaţia de lipsă de odihnă”, potrivit Florin Mihaltan, medic somnolog, conform sursei citate mai sus.

Citește și: SE RENUNȚĂ LA TRECEREA LA ORA DE VARĂ ÎN MARTIE?! PROPUNERE DE ULTIMĂ ORĂ: SCHIMBAREA OREI ÎN APRILIE