Brânza topită este un produs des întâlnit pe rafturile supermarketurilor și în bucătăriile multor familii, dar impactul său asupra sănătății este tot mai des pus sub semnul întrebării. Deși este considerată o opțiune rapidă și gustoasă pentru micul-dejun sau gustările copiilor, compoziția sa ridică mari semne de întrebare în rândul specialiștilor în nutriție.
Deși brânza topită poate părea o opțiune convenabilă, consumul regulat al acestui produs ar trebui limitat. Pentru o dietă echilibrată, specialiștii recomandă să optăm pentru brânzeturi mai puțin procesate, cum ar fi brânza proaspătă sau cea maturată, care păstrează o valoare nutrițională mai ridicată și nu implică riscuri similare pentru sănătate.
Jurnalistul Dragoș Pătraru continuă să analizeze produsele alimentare disponibile pe piața din România și a identificat singura brânză topită care poate fi considerată sănătoasă. În cadrul emisiunii „Starea Sănătății”, acesta a prezentat și comparat mai multe sortimente de brânză topită disponibile în supermarketuri.
Brânza topită este obținută prin procesarea uneia sau mai multor tipuri de brânzeturi, la care se adaugă diverse săruri de topire, apă și grăsimi. Ce face acest produs mai puțin sănătos sunt însă ingredientele adăugate în timpul procesului de fabricație. Printre acestea, se numără sărurile de topire precum fosfații și citrații, dar și diverse alte substanțe care pot avea efecte nocive asupra organismului, mai ales în cazul unui consum frecvent.
„Conțin diferite tipuri de brânză seminare, lapte praf, zer praf, concentrat proteic, cazeinat de sodiu. Cazeinatul ăsta este o proteină modificată extrasă din lapte ce conține 8 aminoacizi esențiali. Apoi, unt, săruri, citrat de sodiu, fosfat monosodic, disodic, polifosfați, acid citric. Aceste săruri sunt utilizate pentru stabilizarea ph-ului produsului, practic ele sunt cele care ne afectează organismul.”, a spus Dragoș Pătraru, la Starea Sănătății.

Unul dintre principalele aspecte îngrijorătoare este conținutul ridicat de grăsimi, care reprezintă aproape 40% din compoziția produsului. De asemenea, sărurile de topire folosite pentru a menține consistența și stabilitatea produsului pot afecta echilibrul calciului din organism. Aceste substanțe reduc capacitatea organismului de a asimila calciul, un mineral esențial pentru sănătatea oaselor.
„Sarurile de topire determina creşterea capacităţii cazeinei de a reţine apă şi sechestrează ionii de calciu din masa de brânză. Astfel, are loc o scădere drastică a biodisponibilitatii calciului, care nu mai poate fi asimilat şi depus în masă minerală a oaselor”, precizează prof.dr. Mencinicopschi.
Pe lângă această problemă, brânza topită conține adesea o listă lungă de aditivi alimentari, cunoscuți sub denumirea de „E-uri”. Acestea includ difosfați, polifosfați și citrați, care sunt folosiți pentru a stabiliza produsul și pentru a îmbunătăți textura. Deși acești aditivi sunt aprobați pentru consum, utilizarea lor în cantități mari poate avea efecte negative asupra sănătății, cum ar fi perturbarea funcționării rinichilor sau agravarea anumitor afecțiuni existente.
În unele țări, reglementările stricte limitează vânzarea anumitor tipuri de brânză topită. De exemplu, în Statele Unite, anumite produse din această categorie nu sunt recunoscute oficial ca brânzeturi, deoarece conținutul de ingrediente naturale, precum laptele, este uneori mai mic de 51%.
SURSA FOTO: Starea Sănătății
Citește și: CONSUMI PARIZER DIN COMERȚ? DRAGOȘ PĂTRARU NE SPUNE DIN CE E FĂCUT, DE FAPT, ȘI CARE ESTE SINGURUL SĂNĂTOS